Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că a adresatGuvernului rugămintea ca pentru moment România să înceteze să maitrimită facturi la decontare la Bruxelles, mai puţin peagricultură, precizând că premierul a şi dispus o asemeneamăsură.
Băsescu a afirmat că a propus Guvernului să aibă "o abordare extremde serioasă" legată de achiziţiile publice, anume încetareatrimiterii pentru decontare, la Bruxelles, a facturilor pe proiectecu finanţare europeană, cu excepţia celor pe agricultură.
El a adăugat că premierul a dispus această măsură, pe care acaracterizat-o "corectă şi necesară".
Băsescu a explicat că, dacă auditul Comisiei Europene constatănereguli în derularea unor astfel de proiecte, banii se retrag şisumele se diminuează.
"Vă aduceţi aminte de acele audituri făcute de Comisia Europeană,vă aduceţi aminte de auditul la drumuri, în judeţul Teleorman şiIlfov? Vreau să ştiţi că am propus Guvernului să aibă o abordareextrem de serioasă legată de achiziţiile publice. Marea problemăeste, pe de o parte, respectarea procedurilor şi caietele desarcini care duc către un anume câştigător şi, pe de altă parte,creşterea preţului în execuţie. Sunt două ministere, Transporturileşi Dezvoltarea, care au limitat posibilitatea creşterii preţului cu50%. Prin ordine ale miniştrilor se poate încasa maximum 10% pestevaloarea contractului, dar tot nu e suficient", a continuatpreşedintele.
El a afirmat că, prin constatarea de către Comisia Europeană a unornereguli în contractele finanţate de UE, România riscă "o mareproblemă" în alocarea fondurilor europene, astfel că a discutat cupremierul şi cu alţi miniştri ca România să înceteze să mai trimităfacturi la decontare la Bruxelles, pe lucrări executate de oricenatură: transporturi, dezvoltare, mediu şi mai puţinagricultură.
Băsescu a explicat că Regulamentul Comisiei Europene precizează că,atunci când un audit european sau al Curţii de Conturi Europenedepistează nereguli în derularea contractelor cu finanţareeuropeană, banii se retrag şi se diminuează corespunzător sumaalocată pe programe.
În schimb, a continuat el, dacă eventualele nereguli suntconstatate de statul român, iar acestea iau măsuri de diminuare asumelor alocate, atunci acestea pot fi realocate pe alteproiecte.
"Din acest motiv, cred că măsura pe care a dispus-o premierul, de ase verifica implementarea tuturor proiectelor aprobate şi a nu setrimite facturi la Bruxelles, este corectă şi necesară", aconcluzionat Băsescu.
Premierul Boc a cerut, miercuri, miniştrilor şi şefilorautorităţilor de management să aplice corecţii financiare înproiectele UE pentru care sunt încălcate normele achiziţiilor sausunt întârziate nejustificat, solicitând totodată şi ca numeleşefilor responsabili din aceste autorităţi să fie indicatpublic.
Agenţia MEDIAFAX a anunţat, la începutul lunii iulie, că statul varambursa cheltuielile firmelor la derularea unui proiect cu fonduriUE doar după ce va verifica modul în care contractele de achiziţiiau fost atribuite şi va tăia între 2%-100% din suma de restituitdacă descoperă nereguli, ceea ce împinge cu până la şase luni datade returnare a banilor.
Decizia a fost luată atunci de Guvern prin ordonanţă deurgenţă.
Astfel, pentru un contract atribuit fără respectarea cerinţelor depublicitate sau suplimentat prin acte adiţionale cu o valoarecumulată ce depăşeşte limita legală a achiziţiilor publice, statulnu va mai rambursa firmei niciun ban, corecţia financiară acoperindintegral suma cerută spre rambursare.
Rezultatul acestor investigaţii este transmis reprezentanţilorUniunii Europene/donatorului public internaţional.
În situaţia în care reprezentanţii Uniunii Europene/donatoruluipublic internaţional, urmare a prezentării rezultatelorinvestigaţiei, decid continuarea procedurii de aplicare acorecţiilor financiare, autorităţile naţionale participă la oaudiere/conciliere cu aceştia. Dacă şi în acest caz poziţiaautorităţilor române rămâne divergentă de cea a reprezentanţilorUE/donatorului public internaţional a cărui decizie finală esteaplicarea de corecţii financiare Românei, autorităţile pot decidecontestarea în instanţă a deciziei.
Sumele necesare finanţării debitelor stabilite de reprezentanţiiUniunii Europene/donatorul public internaţional ca urmare aaplicării corecţiilor financiare se transferă în contulprogramului, în primă instanţă de la bugetul de stat.
Actul normativ stabileşte totodată că România are obligaţia săraporteze către Comisia Europeană, respectiv Oficiul European deLuptă Antifraudă, toate cazurile de nereguli ce au făcut obiectulunui act de constatare primară administrativă.
Surse oficiale au declarat recent agenţiei MEDIAFAX că Guvernul iaîn calcul reducerea la jumătate a plafonului în limita căruiastatul asigură prefinanţarea proiectelor pentru care sunt alocatefonduri UE, de la 30% la maximum 15% din valoarea contractului,după ce a constatat că multe dintre firmele care contractează baniinu mai trimit acte de decont.
În prezent, Comisia Europeană alocă 15% ca avans pentruprefinanţarea proiectelor, iar Guvernul acoperă diferenţa până la30% din valoarea contractului.
Multe dintre firmele care contractează însă prefinanţarea nu maitrimit ulterior facturile aferente cheltuielilor astfel încâtministerele să transmită la rândul lor actele de decont laBruxelles, iar CE nu mai eliberează alţi bani comunitari până cândaceste deconturi nu sunt închise.
"Deoarece beneficiarii fondurilor UE nu aduc documentelejustificative de utilizare a banilor, România nu poate facedeconturile la Bruxelles. Din această cauză se pune problema să numai fie asigurată o prefinanţare de 30%, ci doar de 13-15% dinvaloarea contractului, aşa cum se dă de către Comisie", au declaratagenţiei MEDIAFAX surse oficiale.
Potrivit acestora, pentru Programul Operaţional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) sunt blocate în prezent pestedouă miliarde de lei în lipsa documentelor justificative, iarRomânia nu mai primeşte fonduri UE până când banii alocaţi daţidrept avans nu sunt decontaţi.
"Nu este corect ca statul să dea 17% de la buget pentru seminariişi conferinţe de perfecţionare nedecontate", au spus surselecitate.
Alocarea financiară POSDRU pentru perioada 2007-2013 este de 4,25miliarde de euro, din care 85% reprezintă contribuţia UniuniiEuropene, prin intermediul Fondului Social European, iar 15% estecontribuţia naţională.
Plafonul în limita căruia statul asigură prefinanţarea proiectelorpentru care sunt alocate fonduri UE a fost ridicat de Guvern, înmai 2009, de la 20% la 30% din valoarea contractului, premierulEmil Boc anunţând atunci că banii vor fi alocaţi doar dacălicitaţiile sunt organizate la termen şi permit începerealucrărilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
