Preşedintele Traian Băsescu a mai anunţat că în cadrul Consiliului s-a analizat nivelul de dotare al armatelor UE.
"Spre exemplu, comparativ cu SUA: SUA au în dotare acum un singur tanc greu, un singur tip. Statele UE au 53 de tipuri. Sau la elicoptere de salvare în teatrele operaţii: SUA au o singură specificaţie de elicopter, statele UE au 16 specificaţii de elicopter, deci o compatibilitate extrem de dificilă între armate, dotări, capabilităţi logistice. Fiecare e cu logistica lui, în loc să avem la un loc un sistem logistic, să deservească pe toţi. Sau SUA au două tipuri de fregate, UE are 18 tipuri de fregate. Acest mozaic de dotări face şi costurile apărării UE mult mai ridicate", a spus Băsescu.
El a precizat că s-a constatat că o abordare unitară a insutriei de apărare este în favoarea tuturor statelor, pentru că reduce cheltuielile şi creşte nivelul de dotare şi nivelul de compatibilitate.
"Pentru industria de apărare s-au stabilit patru criterii: să fie o industrie integrată la nivelul UE, să fie sustenabilă prin comenzi, dar şi prin vânzări în afara UE, să fie inovativă şi asta înseamnă cercetare pentru industria de apărare şi, de bună seamă, o industrie competitivă, ca să nu producă un tanc şi să nu-l vândă, să spună şi noi producem tancuri, dar să fie unul singur şi să nu-l cumpere nimeni sau să producem avioane şi să nu reuşim de 20 de ani să vindem niciun avion-şcoală. Aceste lucruri nu mai pot funcţiona în interiorul UE, iar România va trebui să-şi stabilească un set de segmente în care poate fi performantă cu industria de apărare, adică să producă la cel mai înalt nivel ori avionul-şcoală, pe care să-l poată distribui în Europa, sigur, contra bani, ori tancul, ori transportorul blindat, ori armamentul de infanterie, ori alte produse ale industriei de apărare", a spus Traian Băsescu.
Preşedintele a mai arătat că este şi un semnal pentru industria de apărare, că "decizia de a realiza o industrie la nivel european ne obligă ori la performanţă ori la dispariţie".
"Asta înseamnă că în perioada imediat următoare industriei de apărare din România îi sunt necesari bani pentru cercetare. Şi în cercetarea militară s-a pus problema extrem de direct: să nu fie o cercetare destinată strict armatelor, ci o cercetare cu valenţe duale - cercetarea pentru tehnica militară să poată fi distribuită şi în activităţile civile, nu numai ca tehnologie militară de vârf", a spus el.
Preşedintele Traian Băsescu a menţionat că va fi un moment decisiv pentru industria noastră, ca urmare a deciziilor luate la Consiliul European de iarnă.
"Aici abordarea nu poate fi decât: eşti de acord sau, dacă nu, rămâi cu industria ta", a comentat şeful statului.
Preşedintele a mai declarat că în cadrul Consiliului s-au luat câteva decizii de priorităţi pentru perioada 2014-2015, la nivelul securităţii şi a apărării comune a Uniunii, unul dintre acestea fiind crearea unor sisteme de avioane fără pilot, aşa numitele "drone".
"Deci, în perioada 2014-2015, la nivelul UE trebuie să avem o anumită dotare cu avioane fără pilot pentru culegere de informaţii de interes general, dacă vreţi de la informaţii militare până la informaţii despre agricultură sau despre catastrofe sau despre migranţi care umblă pe la frontierele statelor membre NATO sau prin Marea Mediterană sau prin Marea Neagră sau prin Oceanul Atlantic, deci un program de dotare a statelor UE cu astfel de avioane fără pilot, ca mijloace de informare asupra situaţiilor din teren", a spus şeful statului.
Traian Băsescu a vorbit şi despre o altă prioritate pentru 2014-2015, şi anume constituirea unei flote multinaţionale pentru alimentarea avioanelor în aer.
"Este vorba de avioanele de luptă şi aici România este extrem de interesată, nu mai de crearea, dar şi de participare, având în vedere iminenta dotare cu avioane F16 a Armatei Române", a precizat Băsescu.
Preşedintele a menţionat ca alte priorităţi dezvoltarea comunicaţiilor prin satelit şi dezvoltarea apărării cibernetice cu focalizare pe dezvoltarea tehnologiilor, instruire şi protecţie a utilizatorilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
