Politică

Băsescu: Mergem la FMI, nimeni nu ne împrumută pe termen lung. Cum comentaţi?

Băsescu: Mergem la FMI, nimeni nu ne împrumută pe termen lung. Cum comentaţi?

Autor: Iulian Anghel

21.09.2010, 23:59 64



"În 2011 trebuie să împrumutăm 5,7 mld. euro doar pentru acoperireadeficitului bugetar. (...) În 2011 vom semna un nou acord cu FondulMonetar Internaţional".
Oamenii de afaceri cred că mesajele preşedintelui, care anunţă unnou împrumut, mai degrabă întăresc temerile legate de situaţiareală a României decât să liniştească apele.
"Dacă preşedintele iese cu un discurs al cărui mesaj transmite căfără un nou împrumut de la FMI nu se poate, mi-e teamă că se induceo temere care va crea un şir întreg de reacţii negative, iarproblemele nu se vor rezolva prin discursuri publice. Personal,sunt total împotriva unui nou împrumut de la FMI", spune FlorinPogonaru, preşedintele Aso­ciaţiei Oamenilor de Afaceri din România(AOAR).
Potrivit şefului statului, acordul cu Fondul ţine de credibilitateaRomâniei, dar şi de faptul că, din cauza deficitelor şi adezechilibrelor din economie nimeni nu împrumută România pe termenlung.

"Am vrea să ne împrumutăm pe 10, pe cinci ani, să avea scadenţapeste 15 ani. Numai că România are probleme uriaşe să contractezeîmprumuturi cu scandenţă la trei ani".
Ministerul de Finanţe s-a văzut obligat, în acest an, să amâneemisiuni de vânzare de titluri de stat din cauza dobânzilor preamari cerute de bănci, în condiţiile în care fostul ministru definanţe Sebastian Vlădescu a evitat să ofere randamente mai mari de7% la lei.

Omul de afaceri Florin Andronescu, business developer al reţelei declinici Sanador, a comentat afirmaţiile preşedintelui: "Dacă nimeninu ne împrumută, înseamnă că nu s-a depăşit criza. Iar în acestecondiţii, de ce ar face-o FMI? Preşedintele a susţinut ieri căRomânia se va împrumuta în continuare, dar că împrumuturile nu sejustifică, dacă sunt făcute pentru cheltuieli. "Din păcate, laînceputul anului s-au făcut excese cu acordarea de prime şistimulente, pentru al 13-lea salariu, iar în administraţia publicălocală cheltuielile au crescut cu 20%. Acordul cu FMI esteîntoarcerea la realitate, iar realitatea este că nu mai putemcheltui peste ce resurse avem. Nu ne mai putem împrumuta pentrucheltuieli."
Preşedintele a explicat ieri şi constrângerile bugetare care seaştern în faţa României în anii ce vin. El a afirmat că România adepăşit vârful crizei economice, dar nu şi pe cel al crizeisociale, iar optimismul cu care trebuie să fie privite lucrurileeste unul prudent.

În 2011 economia va reveni pe creştere - 2% - iar în aniiurmă­tori va atinge 3-4%. Numai că şi deficitul trebuie redus la4,4% în 2011 şi la sub 3% în 2012, lucru care presupuneconstrângeri. "Pentru următorii ani, 2012 şi 2013, această creşterear putea să atingă 3-4 procente. Din păcate, astfel de creşteri nune sunt suficiente, este nevoie de o creştere medie de cel puţin 5%pe an. În plus, trebuie redus progresiv deficitul bugetar", a spusşeful statului.
Şeful statului a opinat că Guvernul trebuie să privatizezesocietăţile pe care statul le deţine şi cărora le plăteşteineficienţa şi trebuie, de asemenea, să listeze la bursă pacheteleminoritare pe care le deţine la diferite societăţi. Alte liniitrasate de şeful statului Guvernului, în discursul din faţaParlamentului: trebuie atras capitalul privat în parteneriate custatul, care nu are forţă financiară.

Până la finele anului trebuie pus la punct un sistem de platăonline a taxelor, iar bugetul pe 2011 trebuie să reflecte oprioritizare a investiţiilor. "Avem deschise 46.000 de investiţii,cu finanţare de la bugetulul de stat. Finalizarea lor ar necesita40 de miliarde de euro. Nu dispunem de resurse şi atunci singurasoluţie este prioritizarea. Acesta este efectul incoerenţeiguvernelor - au deschis investiţii acolo unde credeau că aducvoturi." Şeful statului a mai susţinut că nu doar lipsa baniloreste de vină, ci risipa.
"Avem ghişee de funcţionari care nu fac decât să cheltuie inutiltimpul şi nervii cetăţeanului. Sistemul sanitar şi educaţional nusunt finanţate corespun­zător. Dar alocarea pentru Sănătate acrescut de patru ori în ultimii 10 ani şi nimic nu s-aîmbunătăţit." Preşedintele este însă la putere de şase ani.Guvernul este al său, el l-a instalat, risipa s-a produs sub ochiisăi. Acum o descoperă şeful statului? El a mai susţinut că alocareaa 46% din veniturile bugetului de stat pentru sistemul de asistenţăeste îngrijorătoare, susţinând că alte 30 de procente din buget seduc pe salariile bugetarilor: "70% din veniturile bugetului se ducpe asistenţă socială şi salarii. Cu ce se mai pot faceinvestiţii?". Preşedintele a spus că majorarea veniturilor la bugetpoate să se facă prin combaterea evaziunii şi lărgirea bazei deimpozitare, arătând că faptul că suntem în criză nu justificăneplata taxelor.

Oamenii de afaceri au comentat discursul preşedintelui în termenipesimişti. Florin Pogonaru de la AOAR spune că mai bine ne oprimdecât să luăm un nou împrumut care să nu aibă ca scop implementareaaltor măsuri în afara celor prevăzute deja în acordul actual.Preşedintele AOAR a mai subliniat că România are de rezolvatprobleme care nu ţin neapărat de bani, cum ar fi, de exemplu,schimbarea legislaţiei muncii, pre­văzută în acordul actual, darcare nu a fost implementată. Lipsa unui raţionament logic în ceeace priveşte prioritizarea măsurilor luate de Guvern va adânci crizaîn sectorul privat, este de pă­rere preşedintele AOAR.

Omul de afaceri Florin Andronescu, business developer al reţelei declinici Sanador, spune: "Dacă nimeni nu ne împrumută, înseamnă cănu s-a depăşit criza. Iar în aceste condiţii de ce ar face-o FMI?Şi dacă totuşi o face, ar trebuie să aibă şi argumentaţia necesară,pentru că nicio bancă nu dă bani fără să aibă siguranţa că îi vaprimi înapoi (...) Oamenii politici nu fac decât afirmaţiipolitice. S-au creat două lumi paralele (cea politică şi debusiness - n.red.) şi cred că ar trebui să inventăm şitranslatorul".

Cele mai citite ştiri
AFACERI DE LA ZERO