In cele noua luni de mandat al guvernului coalitiei PD-L-PSDeconomia a evoluat radical diferit fata de asteptarile pe care leaveau toamna trecuta politicienii, economistii si oamenii deafaceri. Majoritatea indicatorilor macroeconomici s-au inrautatitpe fondul crizei globale, care a afectat inclusiv Romania, dar sipe fondul lipsei de actiune din partea factorilor de decizie.
In primul semestru din 2009 economia s-a contractat cu 7,5% fatade perioada similara din 2008, in timp ce somajul a crescut cuaproape doua procente si numarul firmelor intrate in faliment aavansat rapid de la o luna la alta. In schimb, datoria publica acrescut intr-un ritm alert, pentru ca statul s-a imprumutat masivatat la bancile locale, cat si la institutiile financiareinternationale pentru a compensa scaderea veniturilor la buget.
Lasfarsitul lunii iulie, datoria publica era de 33 mld. euro, cuaproape 6 mld. euro peste nivelul consemnat la inceputul anului.Cea mai mare parte a banilor a fost folosita pentru cheltuielicurente.
Contractia economica s-a datorat in buna masura unor factoriexterni, cum ar fi scaderea investitiilor straine, a exporturilorsi a remiterilor din strainatate si intreruperea brusca afinantarii primite de bancile locale de la grupurile-mama dinOccident. Exporturile s-au contractat cu peste 18% in perioadaianuarie-iulie fata de intervalul similar din 2008, iar sumainvestita de straini in Romania s-a redus cu aproape 2,7 miliardede euro.
Factorilor externi li s-a adaugat insa inertia guvernului inceea ce priveste adoptarea de masuri de contracarare a problemelordin economie, spun analistii.
"Guvernul nu a luat niciun fel de masura de sprijinire aeconomiei. Trebuia sa ia in primul rand masuri de sprijinire aIMM-urilor si masuri de relaxare fiscala, cu toate ca pe partea defiscalitate s-a confruntat cu constrangerile din acordul cu FondulMonetar International (FMI). Era necesar ca Executivul sa se uitela tarile din jur, care au adoptat programe de stimulare aeconomiei", apreciaza analistul Dragos Cabat, presedinteleChartered Financial Analyst (CFA).
In schimb, guvernul condus de Emil Boc nu doar ca nu a adoptatmasuri de relaxare fiscala care sa impulsioneze economia, dar aintrodus incepand cu luna mai un impozit minim anual cuprins intre2.200 de lei si 43.000 de lei in functie de venituri, perceputfirmelor care nu platesc impozit pe profit.
In lunile mai si iunie statul a incasat circa 69 mil. euro dinimpozitului minim, de trei ori mai mult decat se astepta initial.Guvernul s-a angajat insa sa elimine impozitul minim incepand cu 1ianuarie 2010, in conditiile in care patronatele si analistii audeclarat in repetate randuri ca acesta pune si mai multa presiuneasupra companiilor aflate sub povara crizei, in loc sa fie unintrument de diminuare a evaziunii fiscale, asa cum s-a doritinitial.
Emilian Radu, consultant strategic si fost partener al firmei deconsultanta PricewaterhouseCoopers, spune, de asemenea, ca Guvernular fi trebuit sa se concentreze pe mentinerea fiscalitatii sauchiar pe relaxarea temporara a acesteia pentru a ajuta companiilesa treaca peste dificultatile de moment.
"In astfel de momente trebuie sa ai curajul sa nu iei masuricare se refera la momentul prezent, sa te gandesti la viitor si sarezisti tentatiei de a majora fiscalitatea. Este absolut necesaramentinerea sau chiar
scaderea temporara a fiscalitatii, pentru ca aceasta nu trebuie safie un agent de motivare a cresterii economice si nu sa sufocecompaniile", considera Radu.
Analistul Dragos Cabat apreciaza ca Executivul ar fi trebuit sase concentreze pe masuri care sa stimuleze crestereaproductivitatii si nu a consumului. "Masurile guvernamentale ar fitrebuit sa stimuleze productia si in niciun caz consumul. Programul"Prima casa" nu a fost de succes pentru ca domeniile care trebuiastimulate erau agricultura si industria, nu constructiile", noteazael.
Productia industriala a Romaniei s-a contractat cu circa 13% inprimul trimestru din 2009, ulterior ritmul de scadere diminuandu-sepana la o medie lunara de opt procente. In august, productiaindustriala a inregistrat un declin anual de 4,6%.
Cursul valutar s-a depreciat masiv la inceputul anului, cand adepasit pragul de 4,3 lei/euro, ulterior stabilizandu-se ca urmarea acordului de finantare externa incheiat cu FMI, Comisia Europeanasi Banca Mondiala. In urma acestor acorduri Romania urmeaza saprimeasca, in mai multe transe, imprumuturi de 20 de miliarde deeuro.
In primul semestru, ca urmare a intrarii in contul statului aprimelor transe din creditele de la FMI si Comisia Europeana,datoria externa pe termen mediu si lung a crescut cu 9 miliarde deeuro fata de sfarsitul anului trecut. In aceeasi perioada, soldulcreditelor contractate de populatie si companii s-a diminuat cu maimult de 1,5 miliarde de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
