Politică

Căci Împărăţia Cerurilor nu va fi a voastră, ci a imbecililor, a hoţilor şi a impostorilor pe care i-aţi ales ca să vă conducă

Căci Împărăţia Cerurilor nu va fi a voastră, ci a imbecililor, a hoţilor şi a impostorilor pe care i-aţi ales ca să vă conducă

Autor: Iulian Anghel

10.06.2016, 16:49 5409

În 2014 RATB (regia de transport de suprafaţa la Bucureşti) a înregistrat 786 de milioane de călătorii (nu ştiu exact cum s-a ajuns la această cifră oficiala, din cauză că regia nu emite titluri de calătorie pentru cei 500.000 de pensionari din Bucureşti şi nu există obligaţia ca abonamentele să fie validate la urcare; este vorba despre o estimare, cu siguranţă, dar una relevantă). Din bilete şi abonamente, RATB a strâns în 2014 181 de milioane de lei. Aşadar, câştigul RATB este, în medie, de 2 bani (0,23, lei mai precis) de la fiecare om care urca într-un autobuz, tramvai, troleibuz, indiferent pe ce distanţă merge el. Doi bani pe călătorie, iar afacerea asta e încă în picioare? Cum e posibil?

În 2014, anul nostru de referinţă, subvenţia pentru RATB din partea Primăriei generale a Municipiului Bucureşti a fost de 500 de milioane de lei, cu 100 de milioane de lei mai mult decât în 2014 (în 2015 a fost de 505 mil. lei). În 2014, prin urmare, RATB, a câştigat, din vânzarea de titluri de călătorie, 25% din cheltuielile sale totale. Restul de 75% din bani i-a dat primăria.

De unde vin banii primăriei pe care ea îi varsă RATB? Potrivit bugetului Primăriei generale aprobat de consilieri pentru 2016, la venituri totale aşteptate de 3,9 mld. lei, 3,4 miliarde de lei (87% din bugetul total) vin din cota defalcată a impozitului pe venit. Altfel spus: impozitul pe salariile angajaţilor din Bucureşti – vreo 900.000 (20% din totalul angajaţilor din România) - se duce în proporţie de 72% la bugetul primăriilor (generale şi de sector) că aşa zice legea finanţelor publice locale. Aşadar, un procent de 15% din toate veniturile obţinute de Primăria generală de la salariaţii din Bucureşti merge spre subvenţionarea transportului. Un salariu mediu brut pe ţară este de 3.000 de lei (media ultimilor luni), ceea ce înseamnă un salariu net de 2.000- 2.100 de lei la nivelul economiei. 16% din impozitul pe venitul salarial înseamnă un vărsământ către bugetul de stat de 480 de lei. Potrivit legii finanţelor publice locale, 72% din impozitul pe venitul salarial merge la administaţia locală. Cum 15% din veniturile RATB sunt din această sursă, rezultă că un angajat din Bucureşti plăteşte pentru transportul comun din Bucureşti, fără ca habar să aibă, 54 de lei/lună, adică peste costul unui abonament pe pe care şi l-a făcut toate liniile în transporul de suprafaţă - 50 de lei. (Vorbim de media salariilor, fără pretenţia de exactitate pentru fiecare grupă de salarii în parte). Unde este “gratuitatea” de care vorbim de câteva zile?

Cine beneficiază în Bucureşti de transport în comun “fară plată”? Cei 485.000 de pensionari înregistraţi de Statistică (Buletinul statistic judeţean din trimestrul III, 2015 – ultimul disponibil), veteranii de război, persoanele cu handicap (pentru care gratuitatea este, de fapt, o batjocură, e ca şi cum ţi-ar pune cineva în faţă un castron de mâncare când eşti lihnit, doar că, între tine şi castron, este un geam antiglonţ), copii sub 7 ani, eroii din Revoluţie. De reducere de 50% beneficiază elevii, studenţii, pensionarii din provincie. Şi bonus: biletul de autobuz în Bucureşti este de 1,3 lei (0,23 euro) faţă de 2 lei în Cluj; abonamentul lunar pe toate liniile este de 50 de lei (11 euro) faţă de 150 de lei în Cluj, deşi Clujul este un oraş mai mic decât sectorul 3 din Bucureşti. De ce? Clujul nu are subvenţii pe transport. Dar autobuzul în Cluj vine la 4-5 minute. În Bucureşti vine la 15-20 de minute.

“Ce avem noi aici?” O gratuitate cvasitotală a transportului în comun în Bucureşti. Şi ce vrem să facem cu ea? Să o extindem la tot poporul! Ca tot poporul să afle că dna Gabriela Firea a ajuns primar la Bucureşti!

Nu aveam de gând să scriu despre propunerea dnei Firea despre generalizarea transportului gratuit în Bucureşti. O parada a populismului ultimei mizerii pe care am văzut-o de sute de ori. Dar nu! Dl Dragnea a intrat pe felie, ca e rost de bagabonţeală politică: susţinem transportul gratuit în Bucureşti!

Liviu Dragnea de Teleorman care în viaţa lui de şmecher de provincie nu a urcat vreodată într-un autobuz în Bucureşti susţine transportul gratuit în Bucureşti! Gabriela Pandele care în viaţa ei de şmecheră de Iaşi nu a mers cu un autobuz în Bucureşti introduce transportul gratuit în Bucureşti! A ajuns Bucureştiul mai de ştaif ca Parisul, ca Londra, ca Berlinul, ca Budapesta încât să introducă transportul în comun gratuit? Prin 2004 cand Geoana candida la Primaria generala, staful lui de campanie a gasit amuzant sa transmita un comunicat de presa ca "Mircea Geoana a luat metroul invers". Nu stiu daca l-a luat, dar prostia e generalizata la acest nivel.

Să stăm strâmb şi să judecăm drept. În Bucureşti este un lucru comun să aştepţi şi 15-20 şi chiar 30 de minute un autobuz. Aşteptarea asta aduce cu ea o nesiguranţă cumplită. Ai o întâlnire profesională, de amor, de ce-o fi ea şi nu ştii când să pleci: dacă întârzii? Şi pleci mai devreme şi aştepţi apoi o oră pentru că celălalt e în “ambuteiaj”. Pleci la un timp decent estimat – fie ca eşti cu troleul, fie că eşti cu taxiul, cu maşina ta – şi după aia suni şi-ţi crapa obrazul de ruşine: “ştiţi, tramvaiul, taxiul, ambuteiajul!!

În Bucureşti sunt 500.000 de pensionari, pensia medie fiind de 1.100 de lei, faţă 894 de lei pensia medie la nivel naţional. Un sfert dintre pensionari au pensii peste salariul minim pe economie de 1.250 de lei, 10.000 au pensii de peste 2.500 de lei. Dar toţi beneficiază de gratuitate pe transportul public, fără deosebire de venit. În Bucureşti sunt 900.000 de angajaţi, cu un salariu mediu net, potrivit Statisticii, de 2.500 de lei la nivelul anului trecut (3.000 de lei estimează Comisia Naţională de Prognoză pentru 2016), cu o treime mai mult decât media pe ţară.

Pensionarii beneficiază oricum de gratuitate, indiferent de nivelul pensiei. Dar ceilalţi? Un abonament de 50 de lei lunar înseamnă 2% din salariul mediu al unui salariat din Bucureşti (4% din salariul minim pe economie). Nu poate fi asta suportat? Sunt în ţară sate şi comune în care angajaţii dau şi un 10-20% din venitul lor pe transport pentru a ajunge la oraş, unde muncesc.

De ce-i trebuie, la Bucureşti, chelului tichie de mărgaritar?

Gratuităţile pe care Primăria generală a Bucureştiului le acordă transportului (75% din totalul costurilor), au distrus, practic, transportul în comun. Nu există nicun raţionament economic aici, doar un jegos calcul politic. Elveţienii, unii dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii, au respins, în urmă cu câteva zile, prin referendum, “salariul universal” pentru că ştiu că ar fi o utopie. Utopiile se nasc însă în România. Gratuitatea pe transport ar însemna că, pe lângă cele 500 de milioane de lei (110 milioane de euro) pe care primăria le dă deja ca subvenţie, să mai scoată din buzunat alte 180-200 de milioane de lei. 700 de milioane de lei (155 mil. euro anual) înseamnă aproape 20% din bugetul Bucureştiului. Înmulţiti cu anii de mandat ai inculpatului S. Oprescu rezultat autostrada zburătoare a fostului primar. De ce nu avem autostrada zburătoare, dacă banii la Bucureşti pot fi culeşi din copaci? RATB are nevoie de jumatate de miliard de euro ca sa-si refaca parcul auto si sa devina cat de cat decent. De unde?

Banii aceştia în plus la subvenţii ar trebuie mutaţi dintr-un buzunar în altul pentru că Bucureştiul nu e societate comercială să facă profit, sursele de finanţare sunt clare, dictate de lege. Bucureştiul are ambuteiaje cumplite, semafoare cumplite, un sistem de dirijare a traficului distrus, dar are gratuitatea aşteptării cu orele în trafic. Semigratuitatea de azi pe RATB are drept rezultat că aproape jumătate din parcul auto al regiei – vreo 2.000 de autobuze, troleibuze, tramvaie - e în garaj pentru că e stricat. Muncipalitatea nu are bani să le repare. Municipalitatea are bani de gratuităţi – Bucureştiul are cel mai mic cost al biletului în transportul în comun din ţară -, dar nu are bani sa repare autobuzele. Aşa că, în loc ca un autobuz să vină o dată la cinci minute precum la Cluj, vine o dată la 10-20-30 de minute sau când o da Domnul.

Dacă Municipaltatea nu are bani să repare autobuzele, atunci cum are bani pentru gratuitate completă? Sau mai precis: ce fel de "gratuitate" ne oferă? Ceva ca in celebrele poze cu trenurile din India, sau cu ceea ce ştim unii dintre noi din vremea lui Ceauşescu? A luat Dragnea sau Firea tramvaiul 1 vreodată ca să înţeleagă ce e cu transportul în comun în Bucureşti? Unde îşi lasă maşina dna Firea când vine la lucru în Bucureşti? Şi-o lasă într-o parcare la margine Bucureştiului pentru ca apoi să ia autobuzul sau metroul, cum se întâmplă în mai toate marile oraşe din Europa? Nu, pentru că în Bucureşti nu există aşa ceva! Nu există parcări, nu există lărgiri de străzi, nu există poduri, inel de centură, dar există transport gratuit pentru jumătate din oraş. În Bucureşti poţi merge două zile cu autobuzul (2 călătorii/zi) la preţ de o bere. Dar serviciul e pe măsură. Din Nerva Traian până în Obor faci o oră fie că mergi pe jos, fie că mergi cu RATB.

Dna Firea zice ca vrea transport gratuit pentru ca oamenii să lase maşinile acasă şi să mergă cu transportul în comun. Aşa zicea şi S. Oprescu, aşa au zis şi toţi ceilalţi dinaintea lui. Şi? Unde sunt benzile unice pentru transportul în comun promise? Unde sunt parcările promise? Dacă la ora opt – nouă dimineaţa mergi pe jos pe Bd Mihai Bravu te sufoci din cauza noxelor zecilor de mii de maşini care trec pe acolo.

Şi, întrebare pentru cei ce se pricep: preferaţi să staţi o jumătate de oră în staţie să vină gratuitul autobuz, sau, în loc de 50 de lei abonamentul azi să plătiţi 100- 150 mâine, dar să ştiţi că vine la timp, potrivit orarului înscris pe tabel, ca nu va sufocati in el, – aşa cum se întâmplă în marile oraşe din Europa unde transportul nu e, totuşi, gratuit şi nici foarte ieftin? Eu prefer a doua variantă. Doar ca dna Firea şi dl Dragnea ţin mortiş să mă facă pe mine fericit. Ei, pentru care fericirea înseamnă să-i privească de sus pe săracii care merg cu autobuzul!

 
 
AFACERI DE LA ZERO