Ziarul Financiar a lansat duminică un set de 13 întrebri pentru cei doi candidaţi la fotoliul de la Cotroceni care se vor confrunta în turul doi al alegerilor: Viorica Dăncilă şi Klaus Iohannis. Mai mulţi cititori ai ZF au reacţionat la articol şi au venit cu un propriu set de întrebări, dar şi cu sugestii pentru cei doi candidaţi.
Dezbaterile între candidaţi au lipsit cu desăvârşire din această campanie electorală. Situaţia este similară cu cea de la alegerile din 2014, însă candidaţii de atunci din turul al doilea, Klaus Iohannis şi Victor Ponta, s-au întâlnit în două rânduri de dezbateri înaintea celui de-al doilea tur de scrutin. Acum, la fel ca şi atunci, ZF a transmis candidaţilor întrebările cititorilor ZF, împreună cu propriile întrebări. Candidaţii Iohannis şi Ponta au transmis răspunsurile lor.
În acest moment este incert dacă cei doi candidaţi actuali - Viorica Dăncilă şi Klaus Iohannis - se vor întâlni pentru o dezbatere. Astăzi are loc dezbaterea lui Klaus Iohannis la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), însă Viorica Dăncilă nu este invitată.
Actualul preşedinte al României Klaus Iohannis (PNL) şi fostul premier Viorica Dăncilă (PSD) se vor înfrunta la urne în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale în data de 24 noiembrie 2019. După un prim tur cu o prezenţă la vot care a atins minime istorice pentru alegerile prezidenţiale, Klaus Iohannis a obţinut 3,48 mil. voturi (37,82%), în vreme ce Viorica Dăncilă a obţinut 2,05 mil. voturi (22,26%).
ZF prezintă în continuare întrebările adresate de cititor celor doi candidaţi.
Dragoş Damian, Terapia Cluj:
Dezbaterea Iohannis vs Dancila să nu se ţină într-un hotel de 5 stele sau în sediul unei instituţii academice.
Uite 7 locuri unde ar putea să se ţină:
♦ Într-o hală industrială a unei fabrici de îmbrăcăminte / încălţăminte / mobilă, vârfurile de lance ale manufacturii româneşti, ca să înţelegem ce nevoi au şi să le ajutăm să se dezvolte;
♦ Într-o hală dezafectată a unui colos închis al industriei chimice, ca să înţelegem de ce industria a fost dezmembrată şi ce trebuie să facem în condiţiile în care suntem complet captivi importurilor;
♦ La nodul Alba Sud sau Nord de pe tronsonul autostrăzii Aiud-Sebeş, ca să înţelegem de ce se lucrează de (probabil) 10 ani şi partea aceasta, nu este terminată, şi când va fi gata;
♦ Într-un hangar Tarom, ca să înţelegem ce facem mai departe pentru compania naţională cu pierderi de 20 mil euro pe an;
♦ În căminul cultural sau sala de clasă dintr-un sat îndepărtat, unde angajatorii merg să facă recrutări pentru copii în învăţământul dual, ca să vedem cum oprim abandonul şcolar şi aducem tinerii în câmpul muncii;
♦ La ambasada Rusiei din Bucureşti, ca să înţelegem cum să încetăm ostilizarea cu o ţară cu care ar trebui să avem relaţii energetice şi comerciale în creştere, aşa cum face restul UE;
♦ Într-un salon de medicină internă sau chirurgie de la un spital orăşenesc, că să înţelegem de ce nu rămân medicii în România şi ce trebuie făcut pentru a-i stopa.
♦ Şi aş putea să mai dau exemple, un depou CFR, o fermă solară sau eoliană, o fabrică de armament. Toate astea că să discutăm cum generăm politici publice pentru următorii cinci ani de trecere la o economie de investiţii şi exporturi.
♦ Ştefan Carlescu:
Cum vor aborda problema socială şi economică determinată de explozia inteligenţei artificiale şi a roboţilor software care vor înlocui zeci sau chiar sute de mii de angajaţi din domenii de calificare înaltă, bine plătiţi, dar a căror muncă poate fi automatizată?
♦ Anonim:
În contextul în care România a deţinut cu succes preşedinţia Consiliului European, fapt confirmat public în şedinţa de prezentare a bilanţului din cadrul Parlamentului European, în contextul în care preşedintele României a participat la semnarea Tratatului de la Aachen, unde a ţinut o importantă alocuţiune, la summitul de la Sibiu şi bineînţeles, a fost singurul preşedinte român care a vizitat Washingtonul de două ori într-un singur mandat, cum este posibil că România să nu fi intrat încă în spaţiul Schengen, ba mai mult, cum este posibil că Bulgariei să îi fie ridicat MCV-ul, iar României nu? Polonia a fost preferată de către SUA pentru ridicarea vizelor în dauna României, deşi la prima vedere România părea un partener strategic cel puţin la fel de important pentru SUA. Cetăţenii României vor avea vreun beneficiu pe viitor sau să revenim cu întrebarea în 2024?
♦ Moldovan Reinitz Jozsef:
1. De ce se muşamalizează protocoalele din justiţie? De ce nu se calculează şi se publică costul efectului acestora, cu zeci de mii de cazuri târâte ani de zile, ca la urmă să se anuleze, cu interceptări de ani de zile, la costuri salariale şi cu materiale speciale astronomice? Sunt miliarde de lei! Mai mult decât lipsă din buget!
2. De ce se muşamalizează abuzurile şi ilegalităţile comise de sistemul judiciar la cel mai înalt nivel? De ce nu se calculează şi se publică costurile acestor abuzuri, având în vedere cheltuielile salariale din justiţie şi perioadele de 5-10 ani, cât se tergiversează cazurile?
3. De ce nu se calculează costurile şi se publică costurile de la punctele 1 şi 2 plătite de România la CEDO, până în prezent, şi soldul estimat de plată în viitor după abuzurile în masă din perioada 2012-2017?
♦ Sorin Dănilă:
1. Ce facem dacă românii vor să se repatrieze benevol sau datorită unei recesiuni, sau apar disponibilizări din administraţie, dar posturile din economia reală sunt ocupate de nepalezi & co.?
2. Sunteţi de acord cu mişcarea cheltuielilor pentru apărare până şi spre 5%, dacă producţia internă acoperă suma (asta presupune cumpărarea de licenţe şi exporturi) şi din resurse recuperate prin reposedarea unor servicii de monopol sau servicii care nu produc valoare adăugată naţională, create sau folosite pentru obţinerea de valori transferabile în detrimentul investiţiilor şi capitalizării interne?
♦ Adrian Popescu:
Doresc să fie eliminate :
- salariul minim pe economie. Salariul să fie stabilit prin negociere între angajat şi angajator.
- obligativitatea contribuţiei la fondul public de pensie. Fiecare cetăţean activ pe piaţa muncii să stabilească liber către care / câte fonduri de pensie se îndreaptă cu bani din salariu.
- eliminarea stabilirii prin act normativ a vârstei de pensionare.
Fiecare cetăţean activ să decidă liber când reduce sau întrerupe activitatea profesională şi apelează la sumele capitalizate în fondul / fondurile de pensie.
- eliminarea obligativităţii contribuţiei la FNUASS.
Fiecare cetăţean activ să decidă liber către care / câte fonduri de asigurare de sănătate se îndreaptă.
- urgenţele medicale să fie suportate de la bugetul naţional (TVA , accize, impozit pe venit / profit / salarii....) până la stabilizarea pacientului. Din acest punct să intre în acţiune asigurarea / asigurările pacientului.
Când începeţi să aplicaţi aceste măsuri?
♦ Liviu Ciobotaru:
Să ne spună domnul KWJ care sunt reuşitele mandatului său pentru cetaţeanul român!
Vize libere pt. SUA, nu!
Acces în spaţiul Schengen, nu!
Vizibilitate, apreciere şi rezultate ale diplomaţiei româneşti în UE, nu!
M-am referit numai la rezultatele ce derivă din atribuţiile prezidenţiale pe politică externă.
Chestia cu lupta pentru distrugerea „ciumei roşii“ nu face parte din fişa postului preşedintelui, la fel cum nu face parte nici obstinaţia cu „guvernul meu“.
Stăm în genunchi în faţa tuturor, dar nu fiindcă aşa vrem noi, ci fiindcă aşa vor cei care ne conduc.
Ar mai fi foarte multe de spus, dar mă limitez la cele de mai sus.
♦ Ionuţ Mocanu, student:
Voi putea rămâne în ţară după facultate? Cum veţi face să oferiţi absolvenţilor de facultăţi din România opţiuni viabile de a rămâne în ţară?
