• Leu / EUR4.9472
  • Leu / GBP5.8347
  • Leu / USD4.7020
Politică

Cele mai bogate colegii uninominale care atrag de la companii spre bugetele locale sute de milioane de euro

Cele mai bogate colegii uninominale care atrag de la companii spre bugetele locale sute de milioane de euro

Cele mai bogate colegii uninominale care atrag de la companii spre bugetele locale sute de milioane de euro

Autor: Adelina Mihai, Iulian Anghel

06.12.2012, 00:08 1436

Câteva mii de candidaţi se bat în aceste alegeri pentru a câştiga unul dintre cele 452 de colegii de senatori şi deputaţi (şase sunt în diaspora) puse la bătaie în alegerile legislative de duminică. Pe cine se străduiesc ei să reprezinte? Şi cum? Este o diferenţă între a reprezenta un colegiu "bogat" şi a reprezenta unul "sărac"?

Deşi nu există o relaţie de cauza­li­tate evidentă, un parlamentar ales într-o zonă bogată în care sunt concentrate mari companii ar putea susţine, teoretic, în plan legislativ, mai degrabă interesul acestora decât un program de refacere a solului susţinut de colegul lui dintr-o zonă agricolă. Aşa se întâmplă?

De ce interesele sunt diferite şi soluţiile diferite? Pentru că în 2010, de pildă, veniturile bugetului local al oră­şelului Ţăndărei - 15.000 de locuitori - au scăzut simţitor, pe fondul crizei, după ce administraţia centrală a dispus reduceri de personal, blocări de posturi, reor­ganizări de spitale. Câteva zeci de oameni au fost daţi afară din slujbe la Ţăndărei şi asta explică reducerea bugetului, după cum se plângea la acea vreme primarul localităţii Constantin Sava. De ce? Pentru că cea mai mare parte din impozitul pe venit plătit de angajaţii companiilor se întoarce la bugetul local din localitatea unde a fost colectat (82% din impozitul pe venit ajunge, într-un fel sau altul, la bugetele locale, alături de o cotă defalcată din TVA încasată de stat şi de taxele locale).

Aşa se face că un orăşel sărac ca Ţăndăreiul simte mult mai grav con­trac­ţia economică decât, de pildă, o simte bugetul sectorului 1, unde compa­niile pu­ternice, chiar dacă au fost şi ele lovite de criză, nu şi-au închis porţile. De aceea, pentru Câmpia Turzii închiderea com­binatului siderurgic este un dezastru nu doar pentru oameni, ci şi pentru bu­getul local. Când Nokia a plecat de la Cluj, veniturile localităţii Jucu s-au pră­buşit.

Volumul salariilor brute plătite de cele mai mari 100 de companii după cifra de afaceri a fost în 2011 de 2 mld. euro. La un salariu mediu brut de 2.000 de lei înseamnă că cei 362.000 de angajaţi ai acestor companii au plătit impozit pe ve­nit de 230 mil. euro. Cum 82% din aceşti bani se întorc la bugetele locale, în 2011 acestea au primit 260 mil. euro. Dar aceste 100 de companii sunt concentrare în Bucureşti, mai cu seamă în sectorul 1. De aceea bugetul local al sectorului 1 al Capitalei este cel mai mare din România (cu excepţia buge­tului Primăriei Ge­nerale).

Este clar că interesele celor din Ţăndărei nu sunt aceleaşi ca ale cuiva care locuieşte în sctorul 1. În 2012, bugetul sectorului 1 prevede venituri de 1 mld. lei (220 mil. euro). Cea mai mare parte a acestor venituri nu vin din impo­zitele şi taxele locale, ci din impozitele pe venit. Este vorba despre 510 mil. lei (jumătate din buget) din impozitul pe venit şi abia 284 mil. lei din taxe şi impozite pe proprietate.

Judecând după numărul compa­niilor din top 100 companii după cifra de afaceri realizat de Ziarul Financiar, cel mai "bogat" colegiu electoral este co­legiul 2 Senat din Bucureşti, care înglobează colegiile 3 şi 4 deputaţi). Colegiul se află în sectorul 1 (în zona Charles de Gaulle - Pipera). Nu mai puţin de 38 de companii din top 100 com­panii după cifra de afaceri realizat de Ziarul Financiar îşi au sediul în acest colegiu. Aici îşi au sediile companii cu cifre de afaceri sau active de 30 mld. euro şi 112.000 de angajaţi (e adevărat, nu toţi lucrează în sediile centrale ale companiilor, dar tot sunt mii de oameni care vin zilnic la lucru aici) precum BRD, OTP Bank, Raiffeisen Bank, Orange sau Vodafone.

(Este adevărat, impozitele plătite de aceste companii merg în parte la bugetul sectorului 1, dar de acest buget beneficiază şi colegiile mai sărace ale sectorului.)

Pentru colegiul 2 Senat se bat opt candidaţi, dar lupta adevărată va fi între fostul premier liberal Călin Popescu-Tăriceanu (USL) şi Augustin Minel-Ofiţeru (ARD). Pentru colegiul 3 de­putaţi, cel mai bogat la "categoria depu­taţi" (înglobat în colegiul 2 senatori) lupta se dă între fostul ministru liberal al transporturilor Ludovic Orban (USL) şi consultantul fiscal Gebriel Biriş (ARD).

Pe locul 2 în topul "bogaţilor" se află colegiul 1 Senat (aflat tot în sectorul 1 Bucureşti), care înglobează colegiile 1 şi 2 deputaţi. Pe acesta se bat actualul ministru de externe Titus Corlăţean (USL) şi fostul primar de sector Vasile Gherasim (ARD).

Sectorul 2 intră şi el în top, pe locul 3, cu colegiul 3 Senat pentru care se bate fostul ministru al apărării Gabriel Oprea (USL) şi Nicolae Şerban (ARD).

Nu există o legătură evidentă între mandatul unui parlamentar şi treburile locale, dar, în aceeaşi vreme, este semnificativ şi clar că parlamentarii reprezintă nişte oameni pentru că sunt trimişi în Parlament de aceştia. Şi mai este ceva: cu cât oamenii sunt mai bogaţi, cu cât localitatea în care stau este mai avută, cu atât exigenţele şi aşteptările cresc.

Să ne amintim de acuzaţiile din trecut cu voturi "cumpărate" pe o sticlă de ulei şi un kilogram de făină. Sunt greu de dovedit astfel de acuzaţii - nu ştii comportamentul alegătorului în cabina de vot, dar faptul partidele s-au întrecut, de-a lungul vremii, în împărţirea de pomeni poate însemna că un astfel de gest aduce şi câştiguri. Dar este greu de crezut că poţi cumpăra votul unui om cu un salariu de 1.000 - 2.000 de euro care lucrează într-o companie multinaţională cu o sticlă de ulei şi devine posibil un astfel de scenariu dacă vorbim de salariul minim pe economie. Având mai mulţi bani, un angajat bine plătit va locui într-o zonă mai bună, dar mai scumpă şi iată cum, volens-nolens, vom întâlni în cartierele mai bune, mai aproape de aeroporturi sau mai aerisite nu doar mai multe sedii de companii, ci şi oameni mai pregătiţi şi mai exigenţi chiar şi cu candidaţii în alegeri.

Doar candidaţii nu prea s-au agitat în acestă campanie să explice ce vor face în Parlament. Sunt ei capabili să reprezinte interesele cetăţenilor, oricare ar fi ele? Aici ar fi trebuie să fie, de fapt, esenţa campaniei. Şi nu a fost.

Harta corupţiei parlamentare

Harta celor mai "bogate" colegii din România, determinate în funcţie de sediul companiilor cu cea mai mare cifră de afaceri, nu poate face abstracţie de legăturile puternice care se creează în timp, în general, între deputaţii sau senatorii dintr-un anumit colegiu şi companiile din zona respectivă.
Campania electorală din 2012 a scos pentru prima dată la iveală cazuri flagrante de corupţie, în care candidaţi în alegeri, actuali deputaţi, îşi negociază influenţa, conform acuzaţiilor procurorilor, cu firme care să capete comenzi de la stat.


Vrancea: Trăşculescu, cercetat pentru mită de milioane de lei pentru contracte de drumuri

Astfel, Alin Trăşculescu, deputat PD-L de Vrancea, este acum arestat pentru 29 de zile, fiind cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la spălare a banilor, cunoscând că aceştia provin din trafic de influenţă.

Potrivit documentului trimis de anchetatori la Parlament, în perioada noiembrie 2010 - noiembrie 2012, Alin Silviu Trăşculescu, în calitate de deputat şi preşedinte al Organizaţiei Judeţene a PDL Vrancea, ar fi pretins de la martorul (denunţător) Mircea Alexandru Vintilescu, cu complicitatea lui Marian Valeriu Calotă, iniţial suma de 50.000 de euro, care ulterior ar fi fost majorată la 150.000 de euro, din care ar fi primit, cu ajutorul lui Calotă, suma totală de 364.000 de lei, în patru tranşe - de 30.000 de lei, 124.000 de lei, 10.0000 de lei şi 200.000 de lei.

Ulterior, Trăşculescu ar fi pretins încă 1,1 milioane de lei, bani pe care ar fi impus să îi primească în două tranşe, de 50.000 de lei şi, respectiv, 1.050.000 de lei.

"Pentru obţinerea acestor foloase, Trăşculescu Alin Silviu ar fi lăsat să se creadă că ar avea influenţă asupra reprezentanţilor autorităţilor locale din judeţul Vrancea pentru a-i determina să solicite realizarea unor obiective de investiţii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii şi asupra funcţionarilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu atribuţii de verificare, avizare şi aprobare în derularea procedurii specifice aceluiaşi program, precum şi asupra reprezentanţilor SC Vega 93 SRL, pentru a-i determina să deruleze o relaţie contractuală cu SC Aquaform SRL, administrată de martorul denunţător Vintilescu Mircea Alexandru", scriu anchetatorii în documentul citat.



Dâmboviţa: deputatul Ion Stan cerea câte două milioane de lei pentru benzină pentru campania electorală de la un om de afaceri

Conform procurorilor, Deputatul PSD Ion Stan îi cerea denunţătorului său, omul de afaceri Nicuşor Dima, "câte două milioane, de benzină", pentru cele 600 de maşini pe care intenţiona să le folosească în campanie, la rândul său Dima estimând că este vorba despre "un miliard, un miliard două sute".

Potrivit referatului trimis de DNA Camerei Deputaţilor, prin care se solicită încuviinţarea arestării deputatului PSD Ion Stan, procurorii arată că parlamentarul a beneficiat de foloase materiale din partea denunţătorului său, scrie Gândul. În interceptări Ion Stan îi solicită denuntătorului său, omul de afaceri Nicuşor Dima, să îl ajute financiar în campania electorală. Denunţătorul a mai precizat procurorilor că în 2009 a plătit pentru peste 155.000 de găleţi roşii care au fost împărţite în campania electorală pentru europarlamentare. În schimbul banilor, Stan i-a promis omului de afaceri contracte pe bani publici.

Într-una din stenograme Ion Stan vorbeşte cu denunţătorul său şi spune că atât Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJ Dâmboviţa, cât şi Rovana Pulmb au o datorie faţă de el.

Procurorii susţin că din discuţiile purtate între cei doi a reieşit că Ion Stan, Adrian Ţuţuianu şi Rovana Plumb ar fi beneficiat de sponsorizarea efectuată în campaniile anterioare către formaţiunea politică prin firmele coordonate de Dima Nicuşor Sorin.

De asemenea, Ion Stan i-a propus lui Dima Nicuşor Sorin să îl sprijine în afacerile pe care le derulează, aranjându-i o întrevedere cu Adrian Ţuţuianu, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, despre care a afirmat că a revenit la sentimente mai bune faţă de el şi că "au bătut palma".

Parlamentul urmează să decidă dacă îi ridică imunitatea deputatului, în cazul că va intra iarăşi în Camera Deputaţilor.

Bucureşti: senatorul Cătălin Voicu, 5 ani de închisoare pentru trafic de influenţă

Pe 1 iunie 2012, senatorul Cătălin Voicu (suspendat din PSD) a fost condamnat de un complet de trei judecători de la instanţa supremă la două pedepse de trafic de influenţă, respectiv la patru şi cinci ani de închisoare, iar pentru fals în înscrisuri a primit o pedeapsă de un an şi două luni de închisoare.

Voicu ar urma să execute pedeapsa cea mai mare, de cinci ani, din care judecătorii au scăzut perioada în care a stat în arest preventiv, din 30 martie 2010 până în 18 iulie 2011.

Omul de afaceri Marius Locic, administrator al SC Locic Imobiliare SRL, a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare pentru cumpărare de influenţă, un an şi două luni pentru fals în înscrisuri şi un an şi şase luni pentru fals intelectual, urmând să execute în regim de detenţie pedeapsa cea mai grea, de patru ani.

Fostul preşedinte al Secţiei civile a instanţei supreme Florin Costiniu a fost găsit vinovat de complicitate la trafic de influenţă, pentru care a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pentru un termen de încercare de şase ani.

Senatorul PSD ar fi intervenit pe lângă judecătorul Florin Costiniu ca, în schimbul unor foloase, să intervină pe lângă magistraţii instanţei supreme învestiţi cu soluţionarea favorabilă a unui dosar al SC PA&CO International SRL Bacău, care contesta atribuirea unei licitaţii privind lucrările de reabilitare a drumului naţional 76, între localităţile Ştei şi Beiuş.

Sentinţa nu este definitivă pentru senator, acum judecându-se recursul, la Înalta Curte.


Galaţi: Deputatul PD-L Mihail Boldea, acuzat de fraude imobiliare, este în arest

Deputatul PD-l Mihail Boldea este acuzat de constituire la un grup infracţional organizat, instigare la înşelăciune, instigare la evaziune fiscală şi inducere în eroare a unor instituţii publice privind execuţia unor lucrări, Boldea fiind acuzat că nu ar fi înregistrat în documentele contabile aceste operaţiuni, derulate în 2011.

Potrivit procurorilor DIICOT, învinuiţii Mihail Boldea şi Valentin Boldea au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat şi Mircea Bivol, George Hristu, Andrei Mădălin Petrea şi Eugen Roşu, în scopul obţinerii de beneficii financiare substanţiale prin creşterea artificială a cheltuielilor aferente unor achiziţii publice şi prin eludarea plăţii taxelor şi impozitelor aferente bugetului de stat.

Membrii grupării sunt suspectaţi că au folosit opt societăţi comerciale pentru a înregistra operaţiuni comerciale fictive pentru diverse mărfuri cu societăţi aflate în lichidare sau firme tip "fantomă", fapt ce a avut drept consecinţă directă diminuarea cuantumului taxelor datorate bugetului de stat.

Totodată, membrii grupării ar fi indus şi menţinut în eroare instituţii de stat, respectiv Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii, cu ocazia încheierii unor contracte având ca obiect reabilitarea unor unităţi de învăţământ şi spitaliceşti din municipiul Galaţi, "prin modificarea unilaterală a cuantumului cheltuielilor aferente achiziţiilor de materiale şi a contravalorii prestaţiilor efectuate, inclusiv prin utilizarea unor documente contabile false emise de către societăţi controlate direct sau indirect de către membrii grupării", a precizat DIICOT într-un comunicat de presă.

"Învinuiţii au facturat lucrări şi prestări de servicii la preţuri supraevaluate şi au utilizat în mod ilegal sumele de bani, fără a respecta obligaţiile care le reveneau privind obţinerea şi folosirea acestor fonduri", potrivit DIICOT.

Prejudiciul total produs bugetului de stat în acest fel a fost estimat la 450.000 de euro.

Mihail Boldea a fost trimis în judecată la sfârşitul lunii iunie, de către procurorii DIICOT - Serviciu Teritorial Galaţi, pentru fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro. Alături de Boldea sunt judecate 18 persoane, acuzate de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals. Mihail Boldea este arestat preventiv de la sfârşitul lunii martie. Procesul lui Mihail Boldea va începe în 15 noiembrie, la Curtea de Apel Galaţi.

Constanţa: Senatorul PD-L Mircea Banias, trimis în judecată în dosarul Portul

În 2 aprilie 2012, senatorul PD-L Mircea Banias, Eugen Bogatu, Laurenţiu Mironescu şi alte 36 de persoane, inspectori vamali, intermediari şi reprezentanţi ai unor firme, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în dosarul privind importurile ilegale din Portul Constanţa.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată în rechizitoriul prin care i-au trimis în judecată pe senatorul Mircea Banias, fostul secretar general al MAI, Laurenţiu Mironescu şi alte 37 persoane că din întreg materialul probator "se conturează o relaţie intensă de susţinere de către Mircea Marius Banias a intereselor liderului grupului infracţional organizat Eugen Bogatu - fost director al Direcţiei Domenii Portuare, din cadrul Companiei Naţionale Administrarea Porturilor Maritime Constanţa SA -, şi implicit a intereselor grupului".

Anchetatorii notează în documentul citat că "între cei doi inculpaţi există un număr important de convorbiri telefonice interceptate, în cadrul cărora se discută, aproape exclusiv, despre intervenţii pe lângă diverse personaje politice sau manageriale, pentru susţinerea unor proiecte de afaceri comune, pentru influenţarea procesului legislativ de o manieră convenabilă intereselor GIO, pentru blocarea unor reforme ale sistemului vamal ce ar fi constituit piedici importante în calea desfăşurării activităţii infracţionale a GIO ori pentru menţinerea sau promovarea unor perosane agreate de GIO în funcţii publice cheie pentru desfăşurarea activităţii coruptive a grupului".

Cei 39 sunt membri ai unui grup infracţional care controla activităţile de import-export din cadrul Direcţiei regionale vamale Constanţa, prin perceperea unor sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă erau introduse licit sau ilicit, acuză procurorii.

Senatorul Mircea Marius Banias este acuzat de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, trafic de influenţă, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Iaşi: Relu Fenechiu, acuzat de DNA în afacerea Transformatorul

Vicepreşedintele PNL Relu Fenechiu a fost deferit justiţiei de DNA în iunie 2012 de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în cazul "Transformatorul"

Expertiza în dosar a durat aproape doi ani, relevând un prejudiciu deosebit de mare, ceea ce a impus schimbarea încadrării juridice.

Iniţail, Fenechiu a fost acuzat alături de fostul ministru al educaţiei Cristian Adomniţei şi alte trei persoane pentru complicitate la abuz în serviciu, în timp ce cinci directori de la Electrica Moldova erau acuzaţi de abuz în serviciu.

Presa locală relata că, în 2006, firmele lui Relu Fenechiu (SC La Rocca SRL, Fene Grup SA) ar fi cumpărat cu 20 de miliarde de lei vechi zeci de trasformatoare pe care le-ar fi revândut societăţii Electrica Moldova cu o sută de miliarde de lei vechi.

Alături de Fenechiu, în acest dosar este cercetat şi fostul ministru al educaţiei Cristian Adomniţei, informau surse judiciare. Astfel, la licitaţia pentru transformatoare ar fi participat o firmă a lui Adomniţei.

Relu Fenechiu menţiona că afacerea în legătură cu care este cercetat şi despre care s-a vorbit, în contextul "Afacerii Transformatorul", s-a desfăşurat în perioada 1996 - 2000.

El preciza că "toate afacerile SC Fene Grup SA s-au desfăşurat în condiţii de transparenţă şi cu respectarea legislaţiei în vigoare".

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9472
Diferență: -0,0101
Ieri: 4.9477
Azi: 4.7020
Diferență: -0,4805
Ieri: 4.7247
Azi: 5.8347
Diferență: -0,7873
Ieri: 5.8810
Azi: 4.7195
Diferență: -0,3905
Ieri: 4.7380