Politică

Cine merge la summit şi cine merge la cină? Cu Pactul fiscal ratificat, Băsescu şi Ponta se bat acum pe avionul de Bruxelles

Cine merge la summit şi cine merge la cină? Cu Pactul fiscal ratificat, Băsescu şi Ponta se bat acum pe avionul de Bruxelles

După ce a ajuns pe neaşteptate premier, Victor Ponta vrea să-i anuleze preşedintelui Traian Băsescu sarcina pe care o adoră: participarea la summiturile UE alături de mai marii Europei

Autor: Iulian Anghel

23.05.2012, 00:06 1130

România va fi reprezentată la summitul informal al UE din această seară, de la Bruxelles - unde se va discuta despre îmblânzirea măsurilor de austeritate cu programe de creştere econo­mică -, cel mai probabil de preşedintele Traian Băsescu.

Nicio precizare în privinţa participării la întâlnirea şefilor de state şi de guverne din UE unde ar putea să fie examinată adop­tarea unor anexe la Tratatul de guvernanţă fiscală (care limitează deficitul şi datoria publice), ratificat deja de Parlamentul Ro­mâniei şi susţinut puternic de preşedintele Traian Băsescu, nu fusese făcută aseară până la închiderea ediţiei. Iar problema reprezentării este extrem de importantă pentru cel care reprezintă România, diseminează apoi informaţia şi se asigură că regulile sunt respectate.

Preşedintele, întors de la summit-ul NATO de la Chicago, s-a mărginit ieri să afirme că nu comentează declaraţiile premierului Victor Ponta (declaraţii prin care acesta revendică dreptul de a participa la summiturile UE şi a cerut Parlamentului să se pronunţe în această privinţă) expli­cându-se: "România are Constituţie, preşe­dinte ales, guvern aprobat de Parlament. Sunt convins că aceste instituţii, toate la un loc, au de făcut un singur lucru: să respecte Constituţia".

Constituţia, în interpretarea preşe­din­telui, îi dă dreptul şefului statului să meargă la summiturile informale şi neinformale ale UE în calitatea sa de coordonator al politici externe.

Constituţia, în interpretarea premie-rului, îi dă dreptul şefului Guvernului să participe la summiturile UE pentru că el conduce politica economică, iar astfel de întâlniri ar trata subiecte care privesc, cu precădere, politica internă (fiscalitea, deficitul sau datoria, de pildă) şi nu externă.

Cert este că la summitul informal din această seară există un singur scaun pentru România, după cum a anunţat un purtător de cuvânt al Consiliului European (şefii de state şi de guverne din UE).

Şefii de state şi de guverne din UE ar urma să examineze, în această seară, modalităţile în care, pe lângă constrângerile prevăzute de Pactul fiscal, pot fi adoptate măsuri de creştere economică - modificarea de paradigmă s-a produs după câştigarea alegerilor din Franţa de către François Hollande, exponentul stângii franceze. Pentru Ponta, "cina" din această seară (va fi şi o cină) ar fi fost un prilej de a-l întâlni pe Hollande pe care l-a sprijinit - a insistat ca românii cu cetăţenie franceză să-l voteze.

Pentru Băsescu, care a reprezentat România la toate summiturile UE pe când Emil Boc era premier, a urmări evoluţia lucrurilor, cel puţin în privinţa Pactului fiscal, ar fi de asemenea important: el a semnat acest acord, el l-a popularizat, el a insistat ca Parlamentul să-l ratifice cu prioritate, ceea ce s-a întâmplat, practic, în urmă cu două zile când documentul a trecut de Senat care este cameră decizională în meterie de acorduri interguvernamentale.

Ceea ce se va stabili în această seară - practic toţi cei prezenţi vor face propuneri pentru impulsionarea creşterii economice în zona euro şi în UE - va fi consfinţit la summitul de vară al UE din 28 iunie. Abia aici premierul este decis să-l lase pe preşedinte acasă şi, în acest sens, a cerut Parlamentului să ia o decizie cu privire la reprezentare şi la mandatul pe care îl va primi cel care va merge la această întâlnire.

Ambii combatanţi invocă, în sprijinul lor, Constituţia şi, în vreme ce Traian Băsescu ar fi înclinat să aducă drept arbitru Curtea Constituţională care îi este apro­piată, Victor Ponta şi-a îndreptat privirile spre Parlament, unde coaliţia care îl susţine este majoritară. O participare comună premier-preşe­dinte la summiturile UE, cum s-a mai întâmplat, în trecut, în cazul Franţei, Po­loniei sau în timpul în care Popescu-Tări­ceanu era premier, a fost exclusă, până în prezent, de Ponta.

Deocamdată, premierul a lăsat să se înţeleagă că va accepta, în această seară, ca pre­şedintele să meargă la summit, dar a minimalizat până la a desfiinţa prezenţa sa la Bruxelles: "Miercuri seară este o cină informală pe probleme care privesc activitatea Guvernului. Domnul preşedinte Băsescu, dacă merge miercuri la cină, o să meargă să mănânce şi să glumească cu ceilalţi, că pe probleme economice şi de politică economică nu are nici atribuţii, nici sprijinul, nici al majorităţii parlamentare, nici al Guvernului".

Luni, Senatul a adoptat proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului privind sta­bilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare (pe scurt, Tratatul de guvernanţă fiscală sau Pactul fiscal), care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2013 cu condiţia ratificării de către 12 state membre ale zonei euro sau în prima zi a lunii următoare depunerii ultimului instrument de ratificare de către o parte contractantă a cărei monedă este euro, aplicându-se data care intervine mai întâi. Anterior, şi Camera Deputaţilor adoptase documentul, drept urmare el este considerat ratificat de către România care se află astfel între primele ţări care au ratificat acest document, chiar dacă nu este membră a zonei euro.

Tratatul vizează întărirea disciplinei fiscale cu elementele de deficit structural de 0,5% din PIB, deficit bugetar 3% din PIB şi o datorie publică de 60%.

În martie, 25 de state ale UE, inclusiv România (fără Marea Britanie şi Cehia), au semnat Pactul - din partea României l-a semnat Traian Băsescu - care prevede, în principal, reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor şi coordonarea politicii economice la nivel european.

Conform procedurilor, documentul trebuie ratificat în parlamentele statelor membre pentru a putea fi aplicat, iar Traian Băsescu a insistat ca Parlamentul român să grăbească procedura.

Tratatul prevede obligaţia de a menţine un deficit structural ce nu poate depăşi obiectivul naţional pe termen mediu, stabilit pentru fiecare stat membru în parte, cu o limită inferioară de 0,5% din PIB, la preţurile pieţei.

În cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, deficitul structural poate să ajungă la circa 1% din PIB.

Nu este clar dacă ceea ce se va decide în această seară şi va fi acceptat definitiv la 28 iunie va fi cuprins în acest document, prin modificarea lui. Dacă regulile fiscale nu vor fi diluate, modificarea pactului nu este necesară. Dar, oricum, pentru politica economică viitoare a României discuţiile din această seară şi din iunie ar putea avea o influenţă directă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO