Politică

Cioloş pune pentru prima dată problema „echilibrării” teritoriale a investiţiilor, atât în infrastructură, cât şi private: „Vom veni cu un dispozitiv până la sfârşitul anului, prin care să sprijinim investiţiile în zone precum Valea Jiului, Apuseni sau Moldova. Investiţiile în infrastructură nu trebuie să meargă doar în Transilvania şi Banat”

Cioloş pune pentru prima dată problema...
19.09.2016, 18:33 1159

Premierul Dacian Cioloş a pus pentru prima dată în discuţie dezvoltarea echilibrată a regiunilor ţării şi ghidarea investiţiilor prin mecanisme guvernamentale către zone mai puţin dezvoltate precum Valea Jiului, Munţii Apuseni sau Moldova. Pentru aceasta, spune că până la sfârşitul anului Guvernul va veni cu un „dispozitiv” prin care să sprijine în mod specific zonele mai puţin favorizate. În plus, tot în premieră pentru un înalt oficial, Dacian Cioloş a spus că resursele de infrastructură trebuie canalizate nu doar în zonele favorabile precum Transilvania şi Banat, ci şi Dobrogea, Oltenia sau Moldova.

„Dezvoltarea investiţiilor, pe de altă parte, e important ca ea să fie integrată teritorial, nu este suficient de acum înainte din punctul nostru de vedere pentru a vorbi de o dezvoltare echilibrată a ţării să vorbim doar de creşterea investiţiilor, ci şi de unde creştem investiţiile, cum echilibrăm din punct de vedere teritorial şi din punct de vedere sectorial orientarea acestor investiţii. E important să concentrăm investiţiile şi în zonele care în mod natural atrag mai puţin investiţii şi datorită calificării forţei de muncă sau datorită infrastructurii. Şi aici ne-am dat ca obiectiv şi, până la sfârşitul anului vom veni cu un dispozitiv care să sprijine în mod specific astfel de zone mai puţin favorizate, cum ar fi Valea Jiului sau zona Munţilor Apuseni sau regiunea Moldovei unde dorim să canalizăm în mod integrat atât finanţări naţionale, cât şi finanţări europene pentru a finanţa proiecte  de dezvoltare”, a spus Cioloş.

Alte puncte importante importante din discursul premierului:

-  Corelare între dezvoltarea sectorului de IT şi sectorul de automotive pentru a creşte valoarea adăugată.

- Investiţii de stat în 3 spitale regionale şi construcţia altor spitale în parteneriat public-privat pentru care a fost deja mobilizat 1 mil. de euro pentru asistenţă tehnică, din fondul Juncker.

- Sprijinirea capitalului autohton printr-o schemă de ajutor de stat specifică pentru IMM-uri, pentru investiţii între 1 şi 5 mil. de euro. Schema va fi gata până la sfârşitul anului şi se va cocnentra pentru perioada 2017-2020 spre întreprinderile cu capital autohton; ca avea la dispoziţie 200 de mil. de euro.

- Stimularea întoarcerii românilor din străinătate acasă, prin programul Diaspora Start-up pentru care s-au alocat 30 mil. euro din fonduri europene.

- Regim TVA special pentru micii agricultori, persoane fizice sau PFA care să nu mai aibă nevoie de birocraţia şi documentaţie privind înregistrarea TVA, chiar dacă depăşesc 220.000 lei cifră de afaceri.

- Ghiduri lansate pentru fonduri europene în valoare de 13 mld. euro pentru 2014-2020.

- Pe Autostrada Sebeş-Turda se lucrează pe 66 din cei 70 de km.

- Circulaţia pe tronsonul Orăştie-Sibiu, unde intervine în regie proprie CNADNR va fi deschisă până la sfârşitul lunii septembrie.

- În această toamnă vor fi scoase la licitaţie două tuneluri de pe autostrada Lugoj-Deva.

- Se lucrează la studiul de fezabilitate pentru autostrada Piteşti-Sibiu pentru a se finaliza studiile de fezabilitate pentru primele 2-3 secţiuni din această autostradă. În 2017 se va lansa proiectul tehnic şi partea de execuţie.

Citiţi mai jos discursul integral al premierului:

Bună ziua, domnilor preşedinţi, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în primul rând, vă mulţumesc pentru oportunitatea acestei intervenţii. În noiembrie anul trecut, ne-aţi conferit un mandat cu obiectivul, în primul rând, de a asigura stabilitatea ţării, stabilitatea economică, stabilitatea socială a ţării, un mandat pe care ni l-am asumat într-o situaţie excepţională, vă amintiţi după proteste de stradă, într-un moment critic în care încrederea în mediul politic, în autorităţile statului era slăbită. Oamenii aşteptau şi acesta a fost semnalul pe care cel puţin noi l-am înregistrat, un nou mod de a administra interesul public într-un mod mai transparent, mai responsabil, mai predictibil, deschis spre dialog. Integritatea a fost una din valorile pe care le-am asumat atât la nivelul echipei guvernamentale, cât şi al celor pe care îi coordonăm. Şi ne-am concentrat atunci pe câteva elemente. În primul rând, recâştigarea încrederii cetăţeanului în stat, asigurarea unui mediu legal-instituţional mai predictibil, favorabil investiţiilor, cu un mare obiectiv, acela de a stimula investiţiile pentru ca, în paralel cu dezvoltarea economică, să vedem şi crearea de locuri de muncă. Mi se pare esenţial să insistăm, în perioada următoare, pe transferul bunei creşteri economice înspre crearea de locuri de muncă. Ne-am asumat totodată o gestionare mai bună şi transparentă, eficientă a banului public, o canalizare a resurselor spre infrastructură, spre investiţii care să nu se concentreze doar în zonele favorabile, în Transilvania şi Banat, ci ne-am dat ca obiectiv să găsim mijloace prin care investiţiile să poată să meargă şi spre zone precum Dobrogea, Oltenia sau Moldova. Chiar dacă bugetul pentru anul 2016 a fost unul cu o marjă de manevră limitată, ne-am propus ca obiectiv o gestionare înţeleaptă a acestuia, pentru a asigura un bun echilibru, o bună balanţă între cheltuieli şi venituri.

Aţi solicitat date privind situaţia economică reală a ţării şi permiteţi-mi să vă prezint aceste câteva date.

În primul rând, legat de creşterea economică, avem o creştere economică bună, dar nu cred că acesta este un motiv de prezentare triumfalistă a acestui lucru. Cred că mai important decât creşterea pe care o înregistrăm în acest an este să putem demonstra că ne-am înscris pe un trend ascendent, pe o evoluţie pozitivă a creşterii economice în timp. Astfel, în semestrul I al anului 2016, creşterea economică a fost de 5,2% din PIB, creşterea estimată pe acest an, ţinând cont de rezultatele pe primul trimestru, cu luarea în considerare a incertitudinilor externe, este de 4,8% faţă de prognoza iniţială pe care am construit şi bugetul de 4,2%. În al doilea trimestru al acestui an, PIB real a crescut chiar cu 6% comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut. Din punctul nostru de vedere, este o creştere economică sustenabilă, dar pentru ca aceasta să rămână sustenabilă are nevoie în continuare de reforme structurale şi avem nevoie să încurajăm investiţiile şi o să revin asupra acestui subiect. Această creştere economică se reflectă şi prin mai multe locuri de muncă şi un nivel de salarizare mai bun. Astfel numărul de salariaţi din România a crescut în acest prim semestru. La sfârşitul lunii iulie, aveam cu 152 de mii de salariaţi mai mult din care 140 de mii în sectorul privat şi 12 mii în sectorul public. Din cele 140 de mii de locuri de muncă nou create în sectorul privat, circa 100 /de mii/ au fost create în zona serviciilor, iar restul de circa 40 de mii în zona productivă. Vedem o continuare a tendinţei de scădere a şomajului la 6,3% în acest prim semestru, faţă de 6,8% în primul semestru al anului trecut. Însă, şi aici trebuie să subliniem că, în ciuda acestei scăderi generale a şomajului, acesta rămâne ridicat în jur de 20-21% pentru tineri, pentru cei care caută un prim loc de muncă. Şi aici cred că trebuie să ne concentrăm atenţia, în perioada care vine, în anii care vin, pentru a stimula crearea de locuri de muncă şi pentru cei care intră pentru prima dată în câmpul muncii. În plus, spuneam creşterea economică are un impact pozitiv şi asupra nivelului de salarizare. Salariul mediu net la nivelul economiei a crescut cu 12% în iulie 2016 faţă de 2015, faţă de aceeaşi perioadă în 2015 cu o creştere mai mare în sectorul IT, în industria alimentară şi în industria textilă. Insist pentru crearea de mai multe locuri de muncă pentru că, în felul acesta, putem valorifica în mod pozitiv această creştere economică cu impact pozitiv atât asupra creşterii nivelului de trai, dar şi asupra nivelului pensiilor şi a capacităţii de a susţine financiar pensiile. Pentru că acolo unde avem pensii contributive, avem şi un sistem de pensii durabile. O exacerbare a pensiilor speciale, care ies în afara sistemului contributiv riscă să pună în pericol sistemul de pensii, cu atât mai mult cu cât nu avem o creare şi de locuri de muncă. Şi aici, din acest punct de vedere, aş vrea să subliniez că ne dorim să regândim şi sistemul de asistenţă socială, pentru a reaşeza ponderea majoritară, de la beneficii financiare ce încurajează marginalizarea în societate, prin întreţinere, prin asistenţă socială, spre servicii sociale care să încurajeze incluziunea şi crearea de locuri de muncă. Ideea este, deci, de a folosi instrumentele de asistenţă socială pentru a-i încuraja pe cei care sunt asistaţi social să se integreze în societate şi să se integreze şi în câmpul muncii. Şi aici am trecut prin proiectul de lege care este acum adoptat şi pe care-l pregătim pentru aplicare, de la venitul minim garantat la venitul minim de inserţie, pentru a-i încuraja şi pe cei care acum au sprijin social să nu fie în situaţia de a alege între sprijinul social sau un salariu care poate să fie mai mic la început şi să-i încurajăm să meargă spre câmpul muncii. Creşterea economică de care vorbeam, înregistrată în acest an, este una sustenabilă, pentru că este bazată atât pe consum, cât şi pe investiţii. Spre deosebire de anii trecuţi, creşterea economică în acest an este fructul contribuţiei, practic, a tuturor sectoarelor economiei, sigur, cu pondere diferită, cu pondere mai mare pentru consum, dar, practic, toate sectoarele economiei contribuie la această creştere economică. De creşterea consumului, pentru că asta este ponderea cea mai importantă în creşterea economică, au profitat, în schimb, şi micile afaceri şi serviciile, o creştere de 8% a serviciilor şi mai ales a turismului, care a crescut în acest an cu 20%. Şi aceasta înseamnă şi dezvoltare economică şi creare de locuri de muncă. Creşterea  puterii de cumpărare, care se repercutează în consum, se regăseşte nu doar în consum, dar şi în investiţiile imobiliare, pentru că în semestrul I al acestui an, numărul de locuinţe în plus care au fost date în folosinţă a crescut cu 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Sigur, aici, vedem un rezultat cumulat şi al programului Prima Casă, dar şi al disponibilităţii financiare existente pe piaţă, prin creşterea veniturilor. Spuneam de rolul investiţiilor în această creştere economică, în primul semestru, investiţiile totale, atât cele private, cât şi cele publice, au crescut cu peste 7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi chiar cu peste 10% în trimestrul II al acestui an. În aceeaşi perioadă, investiţiile publice au crescut cu peste 15% şi aş sublinia, în special, creşterile investiţiilor cu infrastructura care, faţă de anul trecut, au crescut cu 22% cheltuielile de capital, pentru primele şase luni ale anului. Cheltuielile totale de la bugetul de stat pentru investiţii, care includ atât cheltuieli de capital, cât şi programele cu finanţare internă şi externă, au fost de 12,8 miliarde lei - 1,7% din PIB pe primele şapte luni ale anului, deci bani care s-au dus în economie şi care se văd pe teren prin investiţii. Investiţiile străine directe, de asemenea, au crescut în acest prim semestru cu 2,3 miliarde, ceea ce înseamnă o creştere cu peste 25%, aproape 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Şi toate aceste investiţii, dincolo de faptul că susţin o creştere economică durabilă, înseamnă şi creare de locuri de muncă. Legat de export şi de balanţa comercială, aici exporturile au crescut în acest prim semestru cu 4,2%. Sigur, balanţa comercială este negativă pentru că importurile au crescut cu 11%, date fiind şi disponibilităţile de consum în urma mobilizărilor de finanţare şi prin creşterea veniturilor. Dar, chiar dacă această creştere a exporturilor e doar de 4,2%, ea oricum se situează la un nivel net superior faţă de media comunitară europeană, unde, la nivel european, exporturile au scăzut, pentru acest prim semestru, cu 0,8%. Deci, asta înseamnă că această creştere de 4,2% se traduce şi printr-o câştigare de pieţe noi de către România. Însă, această creştere a importurilor nu se concentrează cu precădere pe importuri pentru consum, pentru că abia 22% din bunurile importate sunt bunuri de consum. Peste 75% din importuri sunt bunuri intermediare şi de capital, deci care se duc şi în investiţii care se dezvoltă, apoi, în România. Pe de altă parte, această creştere masivă a importurilor de bunuri intermediare şi de capital ne arată că avem nevoie să stimulăm în România producţia acestor bunuri şi avem nevoie de cea mai bună utilizare a resurselor pe care le avem în România, prin stimularea de mici afaceri pentru furnizori, pentru întreprinderile care fac investiţii mari în România. Şi, de aceea, am lansat mai multe programe în acest an, pentru a stimula şi IMM-urile şi o să revin asupra acestui lucru. În primele opt luni ale anului 2016, încasările Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală la bugetul statului au ajuns la 132,4 miliarde lei. Nivelul de colectare a veniturilor a crescut cu 1,6 miliarde lei faţă de perioada similară a anului trecut, o creştere cu 1,2% şi asta, în condiţiile măsurilor de relaxare fiscală, în primul rând, a reducerii cotelor de impunere a TVA-ului. Datoria publică a României se situează, cu toate acestea, la un nivel sustenabil de 38,2%, mult sub nivelul maxim admis de Tratatul de la Maastricht de 60%. Datoria guvernamentală estimată pentru 2016 este de 39,1%. Deficitul bugetar după primele şapte luni ale anului este, în continuare, la o valoare redusă de 0,23% din PIB sau 1,73 miliarde lei, dar, sigur, acest deficit va creşte pe măsură ce vor creşte şi cheltuielile şi mai ales cheltuielile cu investiţiile spre sfârşitul acestui an. Oricum, nivelul deficitului bugetar prognozat rămâne de 2,8% din PIB în cash şi de 2,95%, potrivit metodologiei europene. Deci, de sub 3% nivelul pe care ni l-am asumat şi prin buget. În aceste limite am putut, în acest an, şi datorită creşterii economice şi a colectării, conform planului pe care ni l-am făcut, am putut să orientăm peste două miliarde de lei spre educaţie şi spre sănătate, cu precădere pentru a echilibra nivelul salariilor în aceste sectoare. Aceasta este, deci, situaţia economică a ţării, o situaţie stabilă, cu un buget care îşi urmează cursul planificat la începutul anului şi care ne-a permis să aplicăm obiectivele pe care le-am prevăzut în programul de guvernare. Însă cum facem pentru ca această creştere sustenabilă să se menţină şi în viitor? Vă spuneam, în primul rând din punctul nostru de vedere, trebuie să ne concentrăm atenţia pe crearea unui mediu favorabil investiţiilor, pentru că, în acest fel, creăm şi locuri de muncă. Investiţii şi, în acelaşi timp, stimularea exportului pentru a echilibra balanţa comercială. Dezvoltarea investiţiilor, pe de altă parte, e important ca ea să fie integrată teritorial, nu este suficient de acum înainte din punctul nostru de vedere pentru a vorbi de o dezvoltare echilibrată a ţării să vorbim doar de creşterea investiţiilor, ci şi de unde creştem investiţiile, cum echilibrăm din punct de vedere teritorial şi din punct de vedere sectorial orientarea acestor investiţii. E important să concentrăm investiţiile şi în zonele care în mod natural atrag mai puţin investiţii şi datorită calificării forţei de muncă sau datorită infrastructurii. Şi aici ne-am dat ca obiectiv şi, până la sfârşitul anului vom veni cu un dispozitiv care să sprijine în mod specific astfel de zone mai puţin favorizate, cum ar fi Valea Jiului sau zona Munţilor Apuseni sau regiunea Moldovei unde dorim să canalizăm în mod integrat atât finanţări naţionale, cât şi finanţări europene pentru a finanţa proiecte  de dezvoltare. Ne gândim totodată la un program de mobilitate a forţei de muncă pentru a stimula deplasarea forţei de muncă acolo unde este de lucru. Dar intenţionăm în următoarele săptămâni să venim cu un act normativ şi pentru a legifera formarea profesională duală care să stimuleze nu doar reforma sistemului de învăţământ în formare profesională dar şi implicarea sectorului economic în această formare profesională. Şi aici, în paralel, intenţionăm să venim şi cu anumite facilităţi fiscale pentru acele companii care investesc bani în formarea profesională pentru ca acestea să poată să fie deduse. Dar dincolo de această dezvoltare echilibrată a teritoriului e important să punem accentul şi pe industrii cu valoare adăugată care creează valoarea adăugată. Şi aici obiectivul nostru este să asigurăm o mai bună corelare între dezvoltarea sectorului IT, unde România are un potenţial important şi dezvoltarea sectorului industrial din ce în ce mai multe industrii, cum e şi industria automobile, se concentrează şi pe conlucrarea cu sectorul IT pentru a creşte valoarea adăugată. Şi totodată vrem să punem accentul şi pe cercetare- dezvoltare în stimularea dezvoltării industriale, de aceea am venit cu acea măsură fiscală de eliminare a impozitului pe profit pentru cei care lucrează în cercetare-dezvoltare aplicată. Însă ne gândim nu doar la investiţii în sectorul privat ci şi la investiţii în sectorul public unde, de altfel, ne gândim la sistem parteneriat public-privat în infrastructura spitalicească, de exemplu unde pregătim pe lângă cele trei spitale regionale şi construcţia unor altor spitale doar pe partea de infrastructură în parteneriat public privat. În acest sens, am mobilizat deja din fondul Juncker un milion de euro pentru asistenţă tehnică care să pregătească aceste proiecte de investiţii pentru anul viitor, chiar dacă până acum, din păcate, investiţiile în infrastructura de sănătate au fost făcute haotic, fără existenţa unui plan de investiţii, vrem să lăsăm la sfârşitul acestui mandat o abordare coerentă şi cu o viziune pe termen mediu, pe termen lung a investiţiilor în infrastructura spitalicească. Totodată, investiţiile în educaţie, în infrastructura din Educaţie rămân pentru noi o prioritate. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală venim cu un proiect care până în 2018 să asigure reabilitarea imobilelor care în continuare nu au autorizaţii de funcţionare, mai ales în mediul rural, în sistemul de educaţie. Un alt obiectiv pe care ne-am concentrat atenţia şi care alături de investiţii este la fel de important pentru predictibilitatea în dezvoltarea economică, e vorba de debirocratizare. Reducerea birocraţiei este din punctul nostru de vedere la fel de importantă ca şi investiţiile pe care le-am realiza în infrastructură, de exemplu. Şi aici am luat mai multe măsuri prin care încet, încet să reducem această povară birocratică atât pentru sectorul privat, pentru mediul economic cât şi pentru cetăţeni, pentru plătitorii de taxe. Astfel am oferit contribuabililor posibilitatea de a-şi plăti taxele şi impozitele la ghişeu cu ajutorul cardului şi cel târziu luna viitoare acest lucru va fi posibil fără deplasarea la ghişeu, taxele, impozitele vor putea fi plătite direct din faţa calculatorului prin intermediul site-ului "ghişeu.ro". Totodată, din această toamnă, deci cel mult într-o lună, o lună şi jumătate adeverinţele de venit şi certificatele de atestare fiscală nu vor mai trebui ridicate de la ghişeu, deci vom elimina peste cinci milioane de deplasări la ghişeele ANAF pentru a ridica aceste certificate şi adeverinţe. Ele vor putea fi transmise instituţiilor publice beneficiare direct prin sistemul informatic. Deci vom reduce nu numai peste cinci milioane de hârtii, dar şi cinci milioane de deplasări la ghişee. Pentru că tot vorbim de simplificări pentru mediul de afaceri şi pentru că s-a vorbit în spaţiul public de ceea ce intenţionează acest guvern, să crească taxe, vreau să spun clar, aşa cum am mai spus-o şi public: nu intenţionăm până la sfârşitul acestui mandat să creştem nicio taxă, nu intenţionăm să creştem niciun impozit, nu intenţionăm să modificăm nicio indemnizaţie aşa cum s-a spus. Dimpotrivă, în acest an am redus TVA-ul la 9% pentru lucrările agricole şi pentru imputurile consumate în agricultură şi tot pentru a veni în sprijinul sectorului agricol, mai ales a micilor producători, a persoanelor fizice şi persoanelor fizice autorizate intenţionăm să venim cu modificări în sensul simplificării în Codul Fiscal prin care să propunem un regim TVA special pentru mici agricultori, pentru persoane fizice sau persoane fizice autorizate în sensul în care aceşti mici producători să nu aibă nevoie de toată această birocraţie şi documentaţie privind înregistrarea TVA-ului. Deci am găsit o formulă prin care producătorii agricoli persoane fizice şi persoane fizice autorizate, chiar dacă depăşesc 220 de mii de lei de activitate economică să nu fie obligaţi în înregistrarea TVA-ului, pentru că este pe de-o parte o sarcină administrativă în plus, pe de altă parte acest TVA poate să fie colectat pe restul lanţului de la producător în sus. Ne-am focalizat atenţia şi pe stimularea capitalului autohton, pentru că, sigur, importante sunt investiţiile în general, dar suntem conştienţi de faptul că, dincolo de rolul pe care îl joacă investiţiile străine, care în general se focalizează pe proiecte mari de investiţii e important să concentrăm şi să creştem prezenţa în mediul investiţional şi a capitalului autohton. Capitalul autohton, care în momentul de faţă se concentrează mai ales la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii, de aceea pe lângă ajutorul de stat, care este deschis tuturor, şi companiilor mari, şi companiilor mai mici, deci ajutorul de stat pe care l-am crescut în acest an de la 100 la 150 de milioane de euro, altfel spus la 640 de milioane de lei, deci care a fost deschis tuturor companiilor, am venit cu o schemă de ajutor de stat specifică pentru IMM-uri, pentru investiţii între 1 şi 5 milioane de euro, o schemă de ajutor de stat pe care o pregătim acum şi care va fi gata până la sfârşitul anului şi care va concentra, pentru perioada 2017-2020, 900 de milioane de lei, care, sperăm noi, se vor orienta cu precădere spre întreprinderile cu capital autohton. Totodată, întreprinderile cu capital autohton au beneficiat mai mult şi de schema privind crearea de noi locuri de muncă pentru care am concentrat 250 de milioane de lei în acest an. Şi vreau să mai amintesc şi faptul că ne interesează să stimulăm întoarcerea românilor din străinătate acasă şi să investească acasă. De aceea am lansat programul “Diaspora Start-Up” pentru care am mobilizat 30 de milioane de euro din fonduri europene. Apropo de fonduri europene, a fost un alt subiect mult dezbătut în această perioadă. Vreau să fiu foarte clar cu câteva cifre din nou. Rata de absorbţie curentă pentru perioada 2007-2013 a fost crescută în timpul mandatului acestui guvern. Sigur, au fost multe dintre ele proiecte care au fost începute şi finalizate în acest an, dar pe care le-am accelerat, a căror finalizare am accelerat-o în acest an şi am putut să creştem rata de absorbţie de la 58% la sfârşitul anului trecut, la 78% în acest moment, ceea ce înseamnă circa trei miliarde de euro care au venit de la Uniunea Europeană pentru această perioadă bugetară. Pentru perioada 2014-2020, suntem la fel ca şi practic toate statele membre într-o fază de pregătire a implementării acestor noi programe. Şi aici am lansat deja ghiduri care însumează peste 13 miliarde de euro de proiecte care pot fi depuse în perioada următoare, proiecte care îşi vor arăta rezultatele începând de anul viitor, pentru că în acest an facem licitaţiile de proiecte, semnăm contractele şi ele vor începe să fie implementate începând cu anul viitor. Dar şi aici, în paralel cu pregătirea ghidurilor - şi aş vrea să subliniez nu doar faptul că am pregătit ghiduri pentru 13 miliarde de euro, dar cred, pentru prima dată, am asigurat o corelare între fondurile europene şi bugetul naţional, atât pe programele de investiţii, cât şi pe programele care finanţează politici sociale. Pentru că am avut multe situaţii în care, la ministere, din bugetul naţional se finanţau anumite lucruri care erau în completă opoziţie cu ceea ce finanţam prin fonduri europene. Deci, am venit şi cu o abordare coerentă din acest punct de vedere. Dar, sigur, a trebuit să surmontăm anumite întârzieri, mai ales legate de pregătirea procedurilor de lucru şi a sistemului informatic. Vreau, tot aici, legat de fondurile europene, să clarific câteva lucruri legate de plăţile în agricultură. Din păcate, acest subiect a fost speculat inclusiv electoral în acest an, fără să se explice oamenilor ceea ce foarte mulţi din cei care au asigurat administrarea ţării în trecut ştiau foarte bine. Acest an a fost primul an în care s-a aplicat noua politică agricolă comună, cu noi scheme de plată, care n-au existat în trecut. Pe de altă parte, România a decis din tot meniul oferit de noua politică agricolă comună, care prevedea măsuri de finanţare care puteau fi adaptate şi la nevoile României, a decis să aleagă un număr foarte mare de scheme de plată pentru a acomoda aşteptările diferitelor categorii de agricultori. Un număr mare de scheme de plată a însemnat şi un sistem procedural şi administrativ mai complicat, un sistem informatic mai complex, care din aceste motive a fost şi pregătit cu întârziere şi toate acestea s-au repercutat în întârzieri de plată în acest prim an în care au fost făcute plăţi pentru acest nou sistem de susţinere a agriculturii. Deci, de aici au venit acele întârzieri, care n-au avut nici o legătură cu modul în care lucrurile au fost administrate în acest an, ci mai ales cu decizii care, în mod subiectiv sau obiectiv, au fost luate cu întârziere în anii trecuţi. Până la acest moment, totuşi, plăţile au fost făcute în mare parte, peste 90% din sumele alocate plăţilor directe pentru acest an şi peste 90% din beneficiari şi-au primit subvenţiile. Cei care încă mai au subvenţii să le primească în perioada următoare sunt cu precădere cei care au avut probleme în urma controlului şi care mai au de clarificat anumite lucruri. Legat de programul de dezvoltare rurală, şi aici, în 2016 au fost lansate 23 de linii de finanţare în valoare de 1,3 miliarde de euro, care se adaugă la cele lansate în anul trecut, în valoare de 1,5 miliarde de euro. Câteva lucruri vreau să mai spun legat de transporturi şi de infrastructură, pentru că, spuneam, acesta este un domeniu pe care ne-am concentrat atenţia. În noiembrie, anul trecut, la preluarea guvernării am găsit aproape toate şantierele de infrastructură blocate din diferite motive, mai ales administrative. Sigur, mă refer, în primul rând, la proiectele de autostrăzi. Am reuşit să deblocăm toate aceste proiecte şi prin simplificări administrative, decizii de simplificare legislativ-administrative pe care le-am luat, dar şi prin accelerarea unor acorduri de mediu, unor decizii de exproprieri, avize, în aşa fel încât, în momentul de faţă se lucrează, practic, pe toate marile proiecte, pe toate şantierele. Sigur, n-o să inaugurăm foarte mulţi kilometri de autostradă în acest an, pentru că nici n-aveam de unde, atâta timp cât proiectele au fost blocate la sfârşitul anului trecut, dar cel puţin vom pleca cu satisfacţia că se lucrează pe toate şantierele şi că lăsăm în urma noastră un sistem administrativ care e mai clar şi mai simplu din acest punct de vedere. Câteva exemple doar, pe Autostrada Sebeş-Turda se lucrează acum pe 66 din cei 70 de kilometri, pe Austostrada Orăştie-Sibiu, ştiţi că a fost acea surpare pe o suprafaţă a autostrăzii pe care, în cele din urmă, pentru a evita întârzierile, CNADNR-ul a decis să o realizeze în regie proprie şi, sper eu, să fie primul exemplu în care CNADNR-ul demonstrează că poate să-şi asume responsabilitatea pentru executarea unor lucrări în regie proprie şi lucrări de calitate. Obiectivul este să redeschidem circulaţia pe acest tronson până la sfârşitul acestei luni. La fel, pe Autostrada Lugoj-Deva se lucrează intens. Am găsit şi aici, printre altele, o problemă cu un acord de mediu lipsă, care a blocat anumite părţi din această autostradă. Tot în toamna aceasta, vom scoate la licitaţie şi cele două tuneluri care, până acum, au fost blocate şi fără de care nu se poate finaliza autostrada şi nu se pot face legăturile între diferitele tronsoane. Pe Austostrada Piteşti-Sibiu, la fel, am găsit un studiu de fezabilitate foarte slab, caietul de sarcini pentru acest studiu de fezabilitate foarte slab pregătit, pe care, din păcate, a trebuit să-l renegociem. În momentul de faţă se lucrează serios la acest studiu de fezabilitate şi va fi, probabil, cel mai complex şi mai serios studiu geotehnic al unei autostrăzi care s-a realizat vreodată în România, cu obiectivul de a finaliza aceste SF-uri pentru primele două secţiuni din această autostrada, pentru care anul viitor să putem lansa şi proiectul tehnic şi partea de execuţie. Pentru Autostrada Piteşti-Craiova, ne vom concentra atenţia pe segmentul de 30 de kilometri, reprezentat de centurile ocolitoare la Craiova şi la Balş, pentru care, în această toamnă, vom lansa licitaţia pentru studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic. Aş semnala aici, totodată, şi reforma pe care o avem în vedere la compania, la CNADNR, unde vrem să venim cu o structură administrativă profesionistă, care să se concentreze, pe de-o parte, pe investiţiile în infrastructura mare de transport rutier şi o altă parte, o altă companie, care să se concentreze pe partea de administrare a infrastructurii, un proiect pe care-l vom lansa în acest an şi care sigur va trebui continuat de guvernele care vin. O să mă opresc aici şi cu voia dumneavoastră, în măsura în care veţi avea întrebări, o să revin cu anumite clarificări. Vă mulţumesc!

 

Sursa: gov.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO