''Exprimăm încă o dată aprecierea noastră pentru activitatea Comisiilor reunite de buget, finanţe şi bănci din Parlamentul României şi considerăm legitim demersul parlamentar de verificare a activităţii Guvernului României. Însă, analizând conţinutul şi concluziile cuprinse în Raportul final, considerăm ca acesta nu reflectă în totalitate obiectivul declarat iniţial de clarificare a unor aspecte tehnice legate de execuţia bugetară. Concluziile Raportului denotă mai degrabă un demers al cărui obiectiv este de a căuta vinovăţia guvernului în 2016 acolo unde de fapt avem de-a face cu elemente şi proceduri tehnice care nu sunt specifice deciziilor acestui guvern şi care se regăsesc în practicile guvernelor precedente. Aceste proceduri au fost judecate doar prin prisma deciziilor tehnice din anul 2016 fără să se evidenţieze că ele nu sunt specifice guvernului din 2016, ci sunt practici consacrate în timp şi nu ţin de deciziile politice ale activităţii guvernului în 2016'', au arătat Dacian Cioloş şi fostul ministru de Finanţe Anca Dragu într-un comunicat de presă.
În opinia acestora, raportul final al aleşilor ''continuă să facă numeroase confuzii (voite sau nu)'' între diversele bugete componente ale bugetului general consolidat, între venituri bugetare, venituri fiscale şi nefiscale. Ei au explicat că la rectificarile bugetare se iau în calcul în principal veniturile fiscale, nu şi celelalte venituri asupra cărora guvernul are un control mai redus, fiind bazate pe estimările formulate de diverse categorii de ordonatori de credite, inclusiv instituţii auto-finanţate.
''În continuare, se ignoră creşterea economică realizată în primul semestru al anului 2016 de 5,2%, care s-a situat peste prognoza iniţială de 4,1% şi s-a reflectat în venituri fiscale superioare estimării iniţiale. Prima rectificare a legii bugetului de stat a stabilit o majorare a veniturilor bugetului de stat cu 4,6 mld lei, având în vedere depăşirea programului de încasări pentru primele şase luni ale anului cu 2,9 mld lei concomitent cu evoluţia pozitivă a principalilor indicatorilor macroeconomici. Cea de-a doua rectificare bugetară, similar cu practica anilor precedenţi, a redistribuit sume rămase neutilizate de către anumiţi ordonatori de credite, suplimentând bugetele altor ordonatori. Ordonanţa de urgenţa privind a doua rectificare bugetară, OUG 86/2016, a stabilit o majorare a veniturilor bugetului de stat cu 0,29 mld lei şi a avut în vedere situaţia operativă pozitivă a încasărilor din primele zece luni ale anului care indicau o depăşire a încasărilor programate'', au subliniat cei doi.
Cioloşi şi Dragu au mai argumentat că datele publice privind execuţia bugetară din 2016 arată că veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană) au fost în sumă de 216,9 miliarde lei, cu 0,2% mai mari faţă de anul precedent, iar deficitul bugetar la finalul anului a fost de 2,41%, sub ţinţa anuală stabilită de 2,8% din PIB, ceea ce arată că şi cheltuielile au fost ţinute sub control.
''Acest lucru ni se pare semnificativ, întrucât pentru contribuabili cel mai important lucru la sfârşitul execuţiei bugetare este, dincolo de calitatea execuţiei bugetare, să nu se cheltuie mai mult decât a fost prognozat. În concluziile aceluiaşi Raport, se insistă însă pe nerealizarea veniturilor estimate din fonduri europene, fără a se ţine cont de natura nefiscală a acestor venituri care se pot realiza doar în măsura în care se fac şi cheltuielile care ulterior sunt decontate de Comisia Europeană. Totodată, membrii Comisiilor de specialitate ar fi trebuit să remarce că în ultimii ani au fost aproape sistematic diferenţe între veniturile estimate şi cele realizate din fonduri europene şi că aceasta nu a fost o problemă specifică sau generată de Guvernul condus de Dacian Cioloş, ci pare mai degrabă o chestiune de procedură bugetară care nu poate fi imputată guvernului in 2016'', au concluzionat foştii guvernanţi, adăugând că cei din Comisiile reunite ar fi trebuit să remarce situaţia de blocaj din anii anteriori în ceea ce priveşte pregătirea programelor cu finanţare europeană şi accelerarea încasărilor de la Comisia Europeană în ultima parte a anului.
Ei au avut critici şi pentru bugetul din acest an.
''Spre deosebire de exerciţiul bugetar prudent şi transparent din 2016, în bugetul din 2017 în mod artificial au fost acum incluse venituri din fonduri europene destinate plăţilor din agricultură, lăsându-se astfel impresia unei creşteri semnificative a bugetului pentru agricultură sau a unor venituri mai mari din fonduri europene. În acelaşi timp, tot cu titlul comparativ, în Legea bugetului de stat din 2017 au fost adoptate derogări importante de la Legea finanţelor publice şi Legea responsabilităţii fiscale care face netransparentă şi discreţionară cheltuirea fondurilor publice, în special în ceea ce priveşte posibilitatea angajării unor credite de angajament prin exceptarea unor ordonatori de credite de la regulile fiscal-bugetare în vigoare'', au mai atras atenţia Cioloş şi Dragu.
''În final însă, trebuie remarcat că Raportul celor două Comisii de buget, finanţe şi bănci nu a identificat nicio 'gaură' în bugetul României din 2016, aşa cum cu surprinzătoare superficialitate s-a afirmat public la începutul anchetei, şi nu a constatat dispariţia unor sume de 10-14 miliarde lei din trezoreria statului sau că s-ar fi făcut presiuni asupra funcţionarilor pentru aprobarea rectificărilor bugetare din 2016, cum în mod fals s-au făcut astfel de declaraţii atunci când a fost solicitată această anchetă'', au conchis cei doi.
Comisiile reunite de buget au stabilit că gradul de realizare al indicatorilor nu justificau o rectificare bugetară pozitivă, nici în iunie, nici în noiembrie 2016, aşa cum a decis Guvernul Cioloş, a declarat marţi senatorul PSD Viorel Arcaş.
