Comisia Europeană anticipează în prognoza de toamnă din 2013 dată publicităţii ieri că economia României va creşte în 2014 cu 2,1%, în vreme ce creşterea din acest an va fi de 2,2%.
Nici pentru 2015 anticipările nu sunt foarte optimiste, creşterea urmând să fie de 2,4% în opinia Comisiei, o creştere care nu poate să bucure de vreme ce toţi analiştii economici sunt de acord că România are nevoie de salturi de 4-5% pentru ca avansul să se vadă şi în nivelul de trai.
Totuşi, creşterea prognozată pentru România este superioară celei anticipate atât pentru zona euro cât şi pentru media Uniunii Europene. Pentru zona euro, anul acesta Comisia anticipează o cădere de 0,4% şi abia anul viitor o creştere de 1,1% şi 1,7% în 2015.
Pentru întreaga Uniune, creşterea ar urma să fie zero anul acesta, potrivit estimărilor, în vreme ce anul viitor ar urma să fie de 1,4%, iar în 2015 de 1,9%.
Pe datele macro, pentru România, Comisia Europeană estimează în 2014 un deficit bugetar de două procente (1,8% în 2015), în vreme ce inflaţia ar urma să fie de 2,5% faţă de 3,3% anticipată pe acest an. Inflaţia ar urma să urce la 3,4% în 2015.
În prognoza de primăvară, Comisia anticipa o creştere economică de 2,2% pentru 2014, cu o inflaţie de 2,1%, şomaj de 6,8% şi un deficit bugetar de 2,4%.
Principalele riscuri privind prognoza de deficit bugetar se referă, în opinia experţilor Executivului european, la posibilitatea unei evoluţii slabe a cererii interne (care ar urma să crească), care ar limita veniturile din taxe, dar şi la reapariţia arieratelor sau la pierderile pe care ar continua să le producă companiile de stat nerestructurate, dacă nu se fac progrese în curăţarea lor.
Dacă deficitul ar urma să fie de 2% din PIB, datoria publică ar urma să crească în 2014 de la 38,5% anul acesta la 39,1% din PIB (39,5% din PIB în 2015), arată documentul citat.
Creşterea economică de anul viitor ar urma să se bazeze în principal pe revenirea consumului, anticipează Comisia Europeană. Exporturile au avut în acest an un aport considerabil la creşterea economică anticipată în jurul valorii de 2%, dar uşor-uşor cererea internă îşi va reveni.
Potrivit datelor INS publicate luni, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a scăzut în primele nouă luni ale lui 2013 cu 0,5% ca serie brută şi cu 0,3% ca serie ajustată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
De la începutul crizei, cosumul s-a prăbuşit cumulat cu peste 15%, dar Comisia crede că începând cu anul viitor, treptat, el va deveni un motor de creştere pentru economie mai important decât exporturile, asta şi pentru că zona Uniunii Europene (principala piaţă a exporturilor României) va avea o revenire modestă.
Comisia crede că anul viitor consumul privat ar urma să crească cu 1,6% (2,2% în 2015) în vrem, ce în sectorul public consumul ar urma să avanseze cu 1,8 procente (1,3 procente în 2015).
Rata de creştere a exporturilor va încetini în 2014 la 5%, după un avans estimat la 9,6% în 2013 (6,1% în 2015), iar importurile vor creşte cu 5,1%, (6,5% în 2015).
Prin urmare, deficitul de cont curent se va lărgi de la 1,2% din PIB în acest an la 1,5 procente din PIB în 2014 (1,7% din PIB în 2015).
Potrivit documentului citat, investiţiile vor creşte în viitor (premierul Victor Ponta a susţinut luni că în 2014 ele vor însemna 6% din PIB), ajutate şi de o mai bună absorbţie a fondurilor UE.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
