♦ Promisiunile partidelor vin într-una dintre cele mai complicate situaţii pentru finanţele ţării, cu deficite imense şi cu presiunea reducerii cheltuielilor în anii ce vin, toate pe fundalul unei economii în descreştere.
Menţinerea cotei unice şi pragului pentru microîntreprinderi sau ajutoare de stat de miliarde de lei şi construcţii de spitale şi autostrăzi se regăsesc în programele de guvernare ale principalelor partide care au format guverne în ultimii ani şi caută acum să-şi întărească poziţiile pentru alegerile de peste nici o lună.
Promisiunile de menţinere a taxelor sau de ajutoare de stat vin în contextul în care, aşa cum arată cifrele, economia României frânează mai puternic în 2024, după ce creşterea s-a înjumătăţit deja anul trecut, iar cheltuielile bugetare au sărit în aer. Concomitent, guvernul Ciolacu, a trimis, ca un angajament al viitoarelor guverne, un plan de reducere a deficitului bugetar la Bruxelles, care nu vorbeşte în clar despre austeritate, dar cifrele privind veniturile şi cheltuielile prognozate arată că, inevitabil, vor fi modificări fiscale.
Alegerile parlamentare vor avea loc pe 1 decembrie, între cele două tururi de scrutin pentru alegerile prezidenţiale. În urma acestora, se va forma un nou guvern, al cărui premier va fi numit de noul preşedinte al României. În acest sens, partidele au venit cu programe de guvernare stufoase în care prezintă investiţiile şi evoluţii economice în anii de presupusă guvernare.
Prima întrebare care se ridică, însă, este cum vor fi echilibrate promisiunile electorale cu angajamentul de a reduce deficitul bugetar, adică de a scădea cheltuielile ca pondere în PIB şi de a creşte veniturile. Pentru că, indiferent de numele premierului sau partidului care va guverna, statul va trebui, începând din 2025, să înceapă să echilibreze balanţa bugetară. Or, programele de guvernare nu conţin îngheţări de salarii sau pensii ori majorări de taxe, acestea fiind, în lispa unei colectări mai bune la buget, singurele instrumente de scădere a deficitului bugetar. Mai mult, economia frânează puternic şi nu ajută bugetul. De la o creştere de peste 4% în 2022, în 2023 PIB-ul a crescut cu 2%, iar, la jumătatea lui 2024, ultimele date disponibile, creşterea s-a mai redus încă o dată la mai puţin de jumătate.
„Impozitul pe venit rămâne 10%, iar impozitul pe profit 16%. De asemenea, se menţine cota generală de TVA de 19% şi cota redusă pentru anumite bunuri şi servicii?” promite PSD în documentul amintit. Este aceeaşi promisiune pe care o face şi PNL, dar şi USR: menţinem cota unică.
Regimul microîntreprinderilor ar urma să rămână cel puţin la fel, dacă PSD şi PNL ar urma promisiunile, adică menţinerea pragului la 500.000 de euro. PNL şi USR plusează însă şi promite că ar scădea cota de impozitare la 1%, de la 3%, cât este în prezent, pentru cifra de afaceri între 60.000 şi 500.000 euro.
PSD propune un întreg program de reindustrializare a României, de 2 mld. euro, în vreme ce PNL vine de asemenea cu o schemă de ajutor de stat pentru petrochimie şi metalurgie pentru companiile mici, cu afaceri până la 50 mil. euro. USR menţionează în program susţinerea investiţiilor în tehnologii verzi şi digitalizare prin garanţii de stat.
Tema reducerii deficitului bugetar nu este tratată decât tangenţial în programele de guvernare, însă, în ceea ce priveşte finanţele publice, va fi punctul central al anilor următori. Creditorii internaţionali, Comisia Europeană şi agenţiile de rating nu au penalizat România, datorită perioadei de turbulenţe, precum războiul din Ucraina şi alegerile electorale. Totuşi, România s-a împrumutat la dobânzi mari şi pentru buget sabia are două tăişuri: pe de-o parte România a plătit dobânzi mari, dar pe de altă parte creditorii s-au înghesuit să finanţeze guvernele. Probleme de finanţare a deficitului nu sunt în acest moment, însă, în cazul unei crize, dacă creditorii îşi retrag liniile de finanţare, pentru România devine o problemă serioasă dependenţa de împrumuturi mari, aşa cum a arătat situaţia din criza anterioară, când România a fost nevoită să apeleze la un acord de împrumut cu FMI.
razvan.botea@zf.ro
