"România înregistrează cel mai mare procent NEET - cei fără slujbă şi cei care nu sunt cuprinşi în nicio formă de şcolarizare - din ţările Uniunii Europene. La nivelul UE, în această categorie, sunt 6,8 milioane de tineri din categoria 25-29 ani, aceasta însemnând aproximativ 1 din 5 tineri", a spus Costoiu, la conferinţa internaţională "Menţinerea tinerilor pe piaţa forţei de muncă, în sistemul educaţional şi/sau în programe de formare profesională: Provocări comune - soluţii comune", organizată la Palatul Parlamentului.
Potrivit ministrului, ponderea tinerilor din România care nu au nicio slujbă şi care nu sunt cuprinşi în nicio formă de pregătire este de 23%, adică peste media UE.
La nivelul anilor 2008-2012, România avea un procent NEET peste media europeană şi la categoria de vârstă 15-24 de ani. "Cei mai mulţi tineri au fost identificaţi la nivelul anului 2011 - 17,4% din totalul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani, în timp ce în 2012 acest procent a scăzut la 13,1%", a precizat Costoiu.
Ministrul delegat este de părere că, dată fiind această realitate, se impune o intervenţie "complexă şi rapidă", în care măsurile din sfera educaţiei şi formării profesionale să fie secondate de unele în aria ocupaţională.
El a mai spus că, la nivel naţional, sunt dezvoltate în prezent strategii privind reducerea părăsirii timpurii a sistemului educaţional, învăţământul terţiar şi învăţarea pe tot parcursul vieţii.
Cu acelaşi prilej, Costoiu şi-a manifestat speranţa că, în curând, cursurile de antreprenoriat vor deveni obligatorii în universităţile româneşti.
La acelaşi eveniment, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a prezentat şi un "portret" al tânărului din categoria NEET. "Printre principalele caracteristici avem existenţa unei dizabilităţi, calitatea de emigrant, un nivel scăzut de educaţie, provenienţa din zone izolate, provenienţa dintr-o familie cu venituri reduse, cu părinţi în situaţie de şomaj, părinţi cu un nivel scăzut de educaţie sau provenienţa dintr-o familie dezorganizată", a declarat ministrul Educaţiei.
Potrivit lui Pricopie, prin memorandumul pentru aprobarea planului de implementare a garanţiei pentru tineri 2014-2015, semnată în decembrie 2013, Guvernul a adoptat o serie de măsuri de sprijin integrate circumstanţelor specifice ale tinerilor NEET. "Cred că, în acest mandat al Comisiei Europene, educaţia crescut foarte mult. Mandatul de educaţie din aceşti cinci ani ai CE a crescut prin conţinut şi prin integrare. Bugetul Erasmus pentru următorul ciclu financiar 2014-202 va fi cu 4 la sută mai mare", a mai spus Pricopie.
La rândul său, preşedintele Comisiei de învăţământ a Senatului, Ecaterina Andronescu, consideră că şcoala trebuie să pregătească generaţia tânără şi pentru joburi care "nu s-au născut încă", iar pregătirea să se facă în aşa fel încât tinerii să se poată adapta la schimbările pieţei muncii.
"Să ai o cifră a şomajului în rândul generaţiei tinere de peste 25% este, cred, aproape o dramă. De aceea, eu nu pot decât să apreciez măsurile pe care Comisia Europeană le-a luat prin stabilirea unui program care să fie destinate integrării generaţiei tinere pe piaţa muncii. Trebuie să găsim răspunsul la întrebarea ce trebuie să facem nou în şcoala românească, oricare ar fi nivelul şcolii, în aşa fel încât să creştem şansa absolvenţilor de a se integra pe piaţa muncii. Importantă este pregătirea tinerilor în aşa fel încât să se poată adapta la schimbările de pe piaţamuncii. Cred că şcoala trebuie să pregătească generaţia tânără şi pentru joburi care nu s-au născut încă", a declarat Andronescu.
Preşedintele Comisiei de învăţământ a Senatului a precizat, în acest context, că Universitatea Politehnica din Bucureşti intenţionează să introducă proiecte care să crească capacitatea de angajare a absolvenţilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
