Introducerea a patru trepte de impozitare a veniturilor, de 0%,15%, 25% şi 40%, reprezintă principala măsură de reformă fiscalăavută în vedere de PSD prin proiectul programului economic careurmează să fie aprobat la Congresul de pe 16 octombrie caalternativă politică.
Veniturile de până la 1.000 de lei ar fi taxate cu cotă 0, pentrutranşa 1.000 - 2.000 de lei cota va fi de 15%, 25% pentru tranşa2.000 - 4.000 de lei, respectiv 40% pentru veniturile de peste4.000 de lei.
Dacă ar ajunge la putere, social-democraţii ar combina impozitareadiferenţiată a veniturilor cu o schemă de deductibilităţi care săîncurajeze în principal cotizarea la sistemele private de asigurăride sănatate şi de pensii. De asemenea, creşterea cheltuielilor cusalariile ar urma să fie compensată din punctul de vedere alantreprenorilor printr-o reducere a cotei de impozit pe profit laun nivel încă nedefinitivat.
Potrivit unor surse politice, la elaborarea programului economic alPSD au contribuit Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR şifost ministru de finanţe şi Constantin Niţă, vicepreşedinte alpartidului.
La capitolul impozitare proiectul PSD se ciocneşte frontal cuopţiunea PNL, al doilea important partid de opoziţie, care ar mergemai departe pe sistemul cotei unice, ba chiar ar reduce aceastăcotă de la 16% la 10% pe o perioadă nespecificată.
Programul liberal de guvernare, aprobat de conducerea PNL înaceastă săptămână, prezintă o viziune total opusă celei a PSD - unlucru important atâta vreme cât o colaborare într-o viitoareguvernare, între cele două partide, a fost în repetate rânduriinvocată.
De fapt, ceea ce acuză PNL şi ar vrea să corecteze prin programuladoptat este tocmai "statul social" (asistenţial) pe care liberaliisusţin că îl promovează PDL, iar PSD ar vrea să-l întărească. Defapt, numărul asistaţilor social s-a dublat în ultimii şase ani,din care patru au fost cu guvernare PNL.
Programul de guvernare al PSD se va axa pe două etape: una petermen scurt, de 6 - 9 luni, în care să fie implementate măsuri derestructurare a aparatului administrativ şi de reformă fiscală, şio alta pe termen de până la cinci ani, avându-se în vedere o"forţare" a creşterii PIB care să permită ajustarea ponderiideficitului bugetar spre ţinta de 3% din PIB cerută de UE.
Cât priveşte impozitul minim pe cifra de afaceri, PSD l-ar înlocuicu un impozit forfetar aplicat pe anumite domenii de activitate încare evaziunea este ridicată, precum unele tipuri deservicii.
Actualii guvernanţi au avut mai multe tentative în acest sens înultimii doi ani, însă evaluarea veniturilor obţinute la buget şiimplementarea în practică s-au dovedit obstacole descurajante,astfel că încă este aplicat impozitul minim.
După calculele PSD, atât schema propusă de impozitare diferenţiatăa veniturilor, cât şi introducerea impozitului forfetar ar urma săproducă într-o primă fază scăderi de venituri la bugetul destat.
O sursă importantă de compensare ar proveni din măsuri de reducerea evaziunii fiscale, care ar trebui să aducă venituri suplimentarereprezentând 2% din PIB. De asemenea, PSD ar majora redevenţelepercepute companiilor care exploatează resurse naturale. Ideeaimpozitării în trepte a veniturilor combinată cu un sistem dededuceri care să diminueze în timp presiunea asupra bugetelor depensii şi de sănătate, a fost adusă în discuţie vara trecută defostul ministru al finanţelor Sebastian Vlădescu. El a pledatpentru introducerea acestei strategii fiscale încă din 2011,susţinând că aceasta este calea indicată de evaluările tehnicerealizate în Finanţe pentru ca bugetul să poată susţinecheltuielile cu pensiile, sănătatea şi educaţia şi să fie posibilăreducerea TVA pentru încurajarea consumului.
Liberalii, prin programul lor alternativ de guvernare, susţinreducerea rolului statului "ca agent economic", concomitent cuîntărirea rolului său în funcţionarea pieţelor. Strategiafiscal-bugetară a PNL acoperă perioada 2011-2016, cu obiective petermen scurt (2011-2012).
Aceasta prevede menţinerea cotei unice pentru impozitareaveniturilor şi a profitului şi reducerea valori acesteia până la10%, într-un orizont de timp care nu este specificat. Concomitent,ar urma să fie introduse o serie de deductibilităţi pentru primeleplătite către fondurile de pensii şi asigurări private de sănătate,cheltuieli efectuate cu studiile profesionale, cheltuieli cuasigurarea locuinţei, reabilitarea termică a locuinţei saucheltuieli cu dobânzile plătite pentru credite ipotecarecontractate pentru o singură locuinţă.
În privinţa contribuţiilor de asigurări sociale, acestea ar urma săscadă cu 10%. Pentru cei care creează locuri de muncă prinangajarea de şomeri, contribuţia socială va fi integral redusă în2011, în vreme ce, pentru 2012, ea va avea o reducere de 50%. Pelângă abrogarea impozitului minim şi reintroducerea impozitului de3% asupra cifrei de afaceri pentru IMM-uri, programul liberal maisusţine reducerea cotei standard TVA la nivelul de 19%.Contribuţiile sociale pentru profesiile liberale ar urma să filimitate la 5 salarii medii brute pe economie.
Liberalii mai vor să desfiinţeze toate structurile de controloperativ, atât la nivel central, cât şi la cele teritorialedin
subordinea ANAF (Garda Financiară, Direcţia de Supraveghere Accizesau Operaţiuni Vamale) şi înfiinţarea unei singure structuri, curol operativ de luptă împotriva fraudei fiscale.
Programe economice fără vectori desusţinere
Programul de guvernare al social-democraţilor, care urmează săfie aprobat în octombrie şi care prevede revenirea la impozitareaîn trepte, este redactat de aceiaşi oameni care au făcut politicafiscală a PSD de ani de zile: Florin Georgescu şi Constantin Niţă.Programul de guvernare al PNL, deja aprobat, nu este decât o sumăde intenţii şi, dincolo de o ipotetică scădere a cotei unice spre10% şi de reducere a contribuţiilor sociale, nu are cifre sausimulări despre ce ar putea să se petreacă în economie în urmaacestor modificări.
În schimb, liberalii au deja un ministru de finanţe - au scosmânecă o mai veche figură, Claudiu Doltu, acum profesor la ASE,fost consilier prezidenţial între 1999 şi 2000, precum şi consilieral guvernatorului BNR. Numai că Doltu nu este afiliat PNL, nu estemembru de partid şi este tratat ca atare.
PSD nu a avansat niciun nume de ministru de finanţe pentru a-isusţine programul - or, ministrul de finanţe este vectorulprincipal care susţine un program fiscal. Iulian Anghel
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
