Înfiinţarea unui Departament de Energie în cadrul Ministerului Economiei, deblocarea investiţiilor offshore de gaze naturale din Marea Neagră, listarea Hidroelectrica şi relansarea programului nuclear se numără printre măsurile privind domeniul energetic din Programul de guvernare PNL.
Documentul arată că România a devenit un importator semnificativ de gaze şi de electricitate, urmare a politicilor hazardate în domeniul energetic promovate de PSD în ultimii ani. „Măsurile legislative dezastruoase, precum OUG 114 din 2018, au cauzat scumpiri în lanţ şi au făcut ca fiecare român să plătească preţuri record pentru energia electrică şi gazele naturale. Dintr-un stat aproape independent din punct de vedere energetic, România a devenit un importator net de energie electrică, la preţuri record”, arată programul.
Pe termen scurt, prioritare pentru guvernul PNL sunt implementarea prevederilor legislaţiei privind guvernanţa corporativă la toate societăţile din portofoliul Ministerului Economiei, promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producţie (minereu de cupru-produs finit) în România în industria cuprului prin indentificarea unui investitor strategic pentru producerea în ţară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare, realizarea de parteneriate cu companii din ţările NATO pentru integrarea şi producţia în fabricile industriei de apărare din România a diverselor tipuri de maşini de luptă, echipamente şi subansamble atât pentru armata română, cât şi pentru export, în aşa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2% din PIB alocat apărării şi în industria naţională, precum şi reorganizarea Companiei Naţionale ROMARM prin transformarea filialelor în societăţi comerciale cu acţionar unic statul român prin Ministerul Economiei şi transformarea Romarm în societate comercială cu atribuţii de casă de comerţ exterior în vederea stimulării exporturilor.
În privinţa securităţii aprovizionării cu resurse energetice, Ministerul Economiei va susţine dezvoltarea producţiei de energie cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră.
În ceea ce priveşte protecţia infrastructurii critice din sectorul energetic, Ministerul Economiei va continua să susţină activ parteneriatul strategic pe care Romania îl are cu SUA şi să promoveze nevoia implicării NATO şi UE în gestionarea acestor obiective, inclusiv cele legate de securitatea cibernetică.
Ministerul Economiei va promova necesitatea îmbunătăţirii politicilor publice în domeniul eficienţei energetice şi a protecţiei consumatorilor vulnerabili de energie.
Pentru realizarea obiectivelor României de asigurare a securităţii energetice, decarbonare a sectorului şi de menţinere a competitivităţii preţurilor la energie, în următoarele 12 luni vor fi luate măsuri ce vor creea premisele ca România să rămână un furnizor de energie electrică în regiune.
În cadrul Mnisterului Economiei va fi înfiinţat un Departament al Energiei, care să asigure coordonarea unitară în domeniu. Un compartiment distinct va fi însărcinat cu monitorizarea realizării stocurilor de iarnă şi coordonarea acţiunilor specifice de sezon.
Va fi adoptată o nouă strategie energetică şi un Plan Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice.
Vor fi eliminate, după consultarea Comisiei Europene, prevederile nocive pentru sectorul energetic generate de OUG 114/2018, eliminare care să permită reluarea investiţiilor strategice în Marea Neagră. Această eliminare se va produce după o perioadă de tranziţie stabilită în urma unui proces de consultare publică, de preferinţă în cursul anului 2020.
Perfomanţa financiară şi managerială a companiilor de stat din domeniul energetic va fi analizată, pentru depolitizarea şi reprofesionalizarea acestora.
Alte rpevederi sunt: listarea pe piaţa de capital, în anul 2020, a unui pachet de acţiuni al companiei Hidroelelectrica deţinută de stat; definirea consumatorului vulnerabil de energie; modificarea Legii energiei electrice, care să permită reluarea investiţiilor în noi capacităţi de producţie de energie electrică din surse cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră; relansarea programului nuclear, cu o participare activă a companiilor locale, dar şi din ţări partenere ale României; încurajarea reluării producţiei de uraniu a României împreună cu modernizarea uzinei de la Feldioara şi identificarea unor soluţii pentru depozitarea pe termen lung a deşeurilor radioactive; încurajarea producţiei de energie electrică şi termică din surse regenerabile de energie, mai ales în zonele în care nu există o congestie a operatorului de transport; iniţierea unui program naţional de îmbunătăţire a eficienţei energetice în clădirile publice şi în industrie, folosind o parte din fondurile structurale alocate României în viitorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene; revizuirea modului de organizare a rezervei strategice la carburanţi, dar şi a obligaţiilor de stocare la gaz natural; creşterea performanţei şi a capacităţii de stocare pentru depozitele de gaze naturale.
