Vineri seara, imediat după finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles dedicat bugetului UE pentru 2014-2020, şi după mai bine de 24 de ore de negocieri neîntrerupte între liderii UE, ziariştii români care au însoţit delegaţia României au încerat să afle de la consilierii preşedintelui Traian Băsescu ce sume a obţinut Bucureştiul în exerciţiul financiar multianual viitor.
Răspunsurile (date prin SMS) au stârnit nedumerire pentru că suma era mai mare cu aproape 4 mld. euro decât cea care se anticipa, adică 39 şi ceva de miliarde de euro.
Dar, cum răspunsul avea un caracter cvasioficial, – Consiliul se terminase, lucrurile erau bătute în cuie - era de neînchipuit ca sfetnicii şefului statului să nu ştie despre ce este vorba. Informaţia primită a fost rapid asimilată şi diseminată. Ziariştii din presa scrisă au refăcut depeşele de presă, cei din televiziuni au solicitat reveniri aşa că, la o oră de maximă audienţă (la Bucureşti era între 6 şi 7 din seară) ştirea în ţară (“cea bună”) a ajuns că România a obţinut o creştere însemnată a bugetului, 8-9 mld. euro în plus faţă de exerciţiul financiar 2007-2013.
Cu alte cuvinte, un mare succes într-o mare de deznădejde (pentru prima dată în istorie un buget multianual va fi mai mic decât cel care l-a precedat), difuzat de televiziuni la ore de maximă audienţă.
Doar că, la conferinţa de presă de după, preşedintele a anunţat suma exactă: 39, 88 mld. euro (“hai să zicem 40”, a rotunjit Traian Băsescu cifrele).
Şi diferenţa până la 43 de miliarde de euro (“şi chiar peste”) comunicată de consilierii preşedintelui ziariştilor?
Înainte de a anunţa suma exactă, preşedintele s-a lansat în lungi explicaţii asupra a ceea ce a încercat să prezinte (nu a spus-o explicit) ca fiind un succes personal. Anume că, în concluziile summit-ului, Consiliul European recomandă Comisiei Europene ca, în cazul României şi a Slovaciei, procedura N+2 (mai poţi să cheltuieşti banii într-un orizont de doi ani după încheierea unui termen prevăzut, altfel îi pierzi în numitul proces de dezangajare automată) să se transforme în N+3.
Anul acesta, procedura de dezangajare automată planează asupra sumei de 6,53 mld. euro (bani din exerciţiul financiar curent) – ce nu cheltuieşti până la această sumă pierzi automat.
Ce a spus preşedintele? Că, dacă nu ar fi intervenit această recomandare (a subliniat în mai multe rânduri că a fost o solicitare a sa, acceptată în final) , România ar fi pierdut, în 2013, 4 mld. euro (ceea ce vrea să spună, indirect, că, în 2013, România nu va lua mai mult de 2,5 mld. euro bani pe fonduri structurale de la UE) prin procedura dezangajării automate. Drept urmare, a spus, textual, preşedintele, la cei 39,8 mld. euro abţinuţi în exerciţiul financiar 2014-2020 trebuie să-i adăugam şi pe aceştia.
Preşedintele nu a pronunţat niciodată, în cursul conferinţei de presă de la Bruxelles, de vineri seară, suma de 43 mld. euro, dar în mod cu totul “suprinzător”, dacă adăugăm la banii ce au fost promişi pentru 2014-2020 cele 4 mld. euro cum somează şeful statului, suma coincide cu cea anunţată presei de consilierii săi - “43 de miliarde şi chiar peste”.
Doar că aici este vorba despre două lucruri diferite – sumele negociate pentru exerciţiul financiar viitor şi o posibilă abatere de la normă, deocamdată ipotetică, în cazul României şi al Slovaciei anume transformarea N+2 în N+3 chiar de anul acesta (regula N+3 va fi valabilă pentru toţi după 2014) pentru că sunt cazuri speciale - a spus Băsescu - adică sunt incapabile să atragă fonduri nerambursabile şi li se oferă un mic răgaz.
După ce, vreme de 24 de ore, nu au oferit aproape nicio informaţie presei, consilierii preşedintelui au făcut-o eronat şi cu bună ştiinţă la finalul summit-ului UE pentru că, fiind specialişti, – Bogdan Mănoiu, de pildă, a lucrat multă vreme la ministerul sau departamentul guvernamental care s-a ocupat direct de fondurile nerembursabile -, este de neînchipuit că s-au înşelat asupra cifrelor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
