Politică

Cum se alege preşedintele PDL. 1.400 de delegaţi şi 400 de jurnalişti urmăresc Convenţia PDL

Autor: Iulian Anghel

13.05.2011, 14:39 333

Convenţia Naţională (CN) a PDL care începe mâine şi în cadrulcăreia va fi ales preşedintele formaţiunii este "organul suprem" alpartidului, potrivit art. 63 din statutul formaţiunii.

Pentru partidele politice statutul trebuie să fie literă de legeîntrucât este înregistrat la tribunal alături de denumireformaţiunii. Convenţia Naţională a PDL este singurul for carestabileşte politica generală a partidului, alege conducerea sauschimbă statutul.

Convenţia Naţionala ordinară se reuneste din 4 în 4 ani, laconvocarea Consiliului Naţional de Coordonare (CNC), un for dedecizie mai restrâns, dar extrem de influent.

CNC stabileşte locul şi data reuniunii CN, timpul de desfăşurareşi numărul de delegaţi care nu poate fi mai mic de 1.000. LaConvenţia de mâine vor fi 1.400 de delegaţi. Aproape 400 dejurnalişti din România şi din străinătate au fost acreditaţi lareuniunea PDL.

Există delegaţi de drept (personalităţi marcante ale partiduluisau cei care deţin funcţii de conducere) şi delegaţi aleşi dinfilialele judeţene. Numărul delegaţilor aleşi trebuie să fieîntotdeauna mai mare decât a delegaţilor de drept.

Preşedintele partidului este ales în funcţie de moţiunea pe careo propune. Moţiunile înregistrate de candidaţi pentru funcţiasupremă în partid sunt alternative programatice în privinţa lineişi a conduitei politice a partidului. Este o tradiţie veche a PDşi, într-un fel, vine dintr-un trecut plin de spasme. În 1992,Petre Roman a câştigat cu moţiunea sa şefia FSN în faţa lui IonIliescu, lucru care a condus la ruperea Frontului prin plecarea luiIon Iliescu şi a apropiaţilor săi care au fondat PDSR (actualulPSD).

Potrivit art. 67 din statutul PDL, fiecare moţiune va cuprindeidei care promovează valorile creştin-democrate, liberale şiconservatoare. Moţiunea câştigâtoare devine programul de actiunepolitică al Partidului Democrat Liberal pentru urmatorii ani, pânăla urmatoarea CN în care se alege un preşedinte al PDL.

Organizaţiile judeţene se pronunţă, înainte de Convenţie, prinvot secret asupra susţinerii uneia sau alteia dintre moţiuni. Acestvot este crucial pentru că o moţiune nu poate fi susţinută dacă nuîntruneşte adeziunea a cel puţin 10 filiale. Totuşi, delegaţii nupot fi obligaţi în CN să voteze cum s-a decis în organizaţie.

Votul pentru alegerea preşedintelui formaţiunii este secret, dareste importantă ordinea în care se votează. Se poate vota înordinea alfabetică a tuturor delegaţilor, dar, la fel de bine, înordinea alfabetică a judeţelor (care poate fi completată de o nouăordine alfabetică a participanţiolor dintr-un judeţ). În acestultim caz, votul este mai uşor de urmărit şi controlat de cătreşefii judeţelor, lucru cvasiimposibil în primul caz. PDL a optat deaceastă dată să voteze în ordinea alfabetică a tuturor delegaţilor,astfel că rezultatul nu va fi ştiut decât pe ultima sută demetri.

Moţiunea câstigatoare devine Programul politic de actiune alPDL, iar autorul ei şeful partidului.

Înainte de vot se organizează o dezbatere care durează de obiceide dimineaţă până seara, iar candidaţii răspund întrebărilor dinsală - este un fel de examen public.

Dacă nicio moţiune nu câştigă din primul tur majoritatea, seorganizează un al doilea tur între primele două moţiuni aflate înfrunte (PDL are acum trei moţiuni depuse de Emil Boc, Vasile Blagaşi Teodor Paleologu). Iarăşi, de obicei, cel de-al doilea tur ţineşi până după miezul nopţii, de accea la astfel de întâlniri suntrezervate două zile.

Liderul motiunii care obţine majoritatea voturilor valabilexprimate in turul 1 sau în turul al doilea, este declaratpresedinte al PDL.

Fiecare candidat are un grup de sprijin format din 35 de oameni.Cei 35 de membri ai grupului de promovare devin membri ai CNC (unfor restrâns dar extrem de influent) în cazul moţiuniicâştigătoare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO