Colaborarea dintre Guvern si Banca Nationala in urmatoarele luni va fi esentiala avand in vedere tensiunea de pe pietele financiare, scaderea veniturilor la buget sub estimari si reticenta bancilor de a da credite.
De-a lungul timpului insa, relatia dintre noul premier desemnat, Theodor Stolajan, si guvernatorul BNR Mugur Isarescu nu a fost total lipsita de tensiuni.
Privind retrospectiv, Theodor Stolojan este, pe de o parte, singurul economist cunoscut din Romania care a pus la indoiala la un moment dat politicile Bancii Nationale, dar care pe de alta parte a trecut ca prim-ministru, alaturi de Banca Nationala, prin cea mai grea perioada de dupa 1990: secatuirea rezervei nationale de valuta.
Cea mai flagranta diferenta de pozitii a fost la un seminar, in 2000, organizat de Banca Mondiala, in contextul discutiilor privind situatia economiei din 1999. In acel an, Romania a riscat sa intre in incetare de plati pentru ca nu si-a putut refinanta o emisiune de obligatiuni.
Stolojan a spus ca Banca Nationala a actionat insuficient de optim, suprapunand pentru acelasi an, 1999, scadentele unor imprumuturi. Intr-adevar, in 1999 au fost scadente doua credite, unul dintre ele fiind o emisiune de obligatiuni.
Unul din aceste credite fusese luat de statul roman in 1996, in ultimul an al guvernarii Vacaroiu. In acel an, 1996, statul s-a mai imprumutat de altfel inca o data pe pietele internationale de capital.
Ca sa rezolve problema in 1999 Banca Nationala a rascumparat de pe pietele internationale obligatiuni ale statului roman, cotate la un discount de 20-30% fata de valoarea de emisiune din cauza perspectivei slabe a economiei in fata agentiilor de rating.
De asemenea, Romania a evitat incetarea de plati cu sprijinul catorva banci straine, in special al Deutsche Bank, pe baza banilor din privatizarea Romtelecom si a unui depozit facut la BNR de Banca Chinei.
Episodul cel mai "dureros" insa din relatia Mugur Isarescu - Theodor Stolojan a fost insa in toamna anului 2000. In acel an scena politica a fost bulversata de renuntarea lui Emil Constantinescu de a mai candida la presedintie. Coalitia de dreapta, macinata de pozitia antagonica a PD, de slabiciunea PNTCD si de oportunismul PNL, nu avea candidat la presedintie. Stolojan a fost convins de PNL sa fie candidat la presedintie, si-a anuntat candidatura in vara, dar a impartit voturile electoratului de dreapta cu Mugur Isarescu.
Isarescu, care era atunci premier, si-a anuntat candidatura dupa anuntul lui Stolojan, fiind sprijinit de Conventia Democratica (sau ceea ce mai ramasese din ea), dar neasumandu-si acest sprijin. Isarescu a candidat atunci ca independent.
In alegeri, voturile electoratului contra PSD s-a impartit intre Stolojan si Isarescu, care au iesit pe locurile III si IV, dupa Ion Iliescu si Corneliu Vadim Tudor.
Ulterior, Theodor Stolojan a spus ca daca stia ca Mugur Isarescu candida, nu ar mai fi intrat in cursa prezidentiala. De asemenea, el a declarat ca ar fi obtinut asigurari de la Mugur Isarescu ca nu va candida. Mugur Isarescu a negat ulterior ca ar fi dat aceste asigurari, dar chestiunea a ramas nelamurita. Ulterior, o serie de analisti politici au spus ca daca doar unul dintre cei doi economisti ar fi candidat, ar fi reusit sa obtina mai multe voturi decat Vadim Tudor si eventual decat Ion Iliescu in turul al II-lea.
Cei doi au mai participat in iunie 2006 impreuna la un seminar organizat de ZF -"Agenda de business a Romaniei pentru 2010", cand Theodor Stolojan era consilierul pe probleme de economie al presedinteului Basescu, dar nu au avut divergente.
Guvernatorul BNR a declarat ieri pentru Pro TV: "Cred ca vom colabora bine cu Theodor Stolojan. Este un finantist recunoscut si limbajul comun ne ajuta".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
