La Deveselu vor fi amplasate 24 de lansatoare de racheteinterceptoare grupate în trei aşa-numite silozuri, adică niştecavităţi cilindrice săpate în sol în care sunt instalate şi dincare se lansează rachete sau proiectile teleghidate cu propulsieautonomă.
Rachete de interceptare vor face parte din aşa-numita categorieSM-3, Standard Missile 3, tip Block 1B, baza urmând să devinăoperaţională începând din anul 2015. Spaţiul ocupat de sistem vafi de aproximativ 175 de hectare.
La această oră în lume dispun de rachete intercontinentale SUA,Rusia, India, Pakistan, Iran şi Israel, cu o rază de acţiune de la4.500 de km (Iran) până la 12.000 km (China).
Rachetele interceptoare nu au încărcătură explozivă şi nu suntpurtători ai unor încărcături periculoase, nucleare, biologice sauchimice, fiind proiectate să distrugă rachetele ostile prin forţaimpactului, potrivit unor declaraţii publice ale subsecretarului destat american Ellen Tauscher.
România nu va trebui nici să cumpere rachete interceptoare,nici să plătească pentru instalarea sau amenajarea locaţieipropriu-zise a acestora pe teritoriul României. Potrivit unuioficial american care face parte din delegaţia ce negociazăAcordul privind amplasarea, în România, numai amplasarea sistemuluicostă 400 mil. dolari, la care se adaugă 20 mil. dolari anualfuncţionarea sistemului, fără a include rachetele.
Cheltuielile pentru realizarea sistemului sunt suportate decătre SUA, în timp ce România va pune la dispoziţie locaţia, iarorice alte eventuale costuri vor face obiectul negocieriibilaterale.
România a fost aleasă să găzduiască sistemul de rachete după ceo serie de studii au indicat faptul că sud-estul Europei este dince în ce mai vulnerabil la ameninţări cu rachete cu rază scurtă şimedie de acţiune, iar în acest context, România este, din punct devedere strategic, în cea mai bună poziţie pentru a găzduiinterceptorii tereştri.
Dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă în Europapresupune patru etape de implementare, România fiind implicată încea de-a doua etapă.
Prima etapă de implementare este în desfăşurare şi presupuneprotejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurareade sisteme radar şi interceptori SM-3 amplasaţi pe nave, însoţităde amplasarea unui sistem radar înaintat, care va detecta lansarearachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei. Prima etapă ademarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană anavei "USS Monterey", echipată cu sistemul Aegis.
Cea de-a doua etapă, unde România este inclusă şi are caorizont de timp anul 2015, prevede extinderea protecţiei aliaţilorNATO prin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptoriSM-3 care să permită lansarea de la sol precum şi a noi baze radarcare vor fi amplasate în baze terestre din Europa de Sud-Est.
În etapa a treia, cu un orizont de timp 2018, urmează să fieextinsă acoperirea sistemului la toate statele membre NATO dinEuropa, prin amplasarea unei noi baze terestre în nordul Europei(în Polonia), precum şi prin continuarea procesului de dezvoltarea unor noi rachete SM-3, amplasate pe mare şi pe uscat, iar cea depatra etapă, cu un orizont de timp 2020, prevede asigurarea uneiprotecţii crescute a teritoriului SUA împotriva unor atacuri curachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea încontinuare a rachetelor SM-3 şi a sistemelor radar.
România a acceptat să găzduiască sistemul de interceptoareStandard Missile 3 (SM-3), ca parte a planului pus la punct deBarack Obama. În septembrie 2009, Barack Obama a anunţatmodificarea planului gândit de predecesorul său George W. Bush şi ahotărât implementarea în următorul deceniu a unui plan complet nou,care modifică şi locaţiile iniţiale.
Acesta se deosebeşte de fostul proiect american de "scut"lansat de Bush, care avea ca obiectiv apărarea teritoriuluiamerican împotriva rachetelor cu rază lungă de acţiune care ar fiputut survola Europa. SUA au purtat dis-cuţii cu mai multe stateeuropene în vederea constituirii planului, în ceea ce priveşteRomânia acestea având loc chiar în timpul vizitei la Bucureşti dinoctombrie 2009 a vicepreşedintelui american Joe Biden, care adiscutat cu preşedintele Traian Băsescu despre noul plan al luiObama.
Într-un discurs ţinut de Biden, acesta şi-a exprimat apreciereafaţă de Băsescu şi guvern cu privire la aderarea la sistemul deapărare antirachetă. "Este o arhitectură mult mai bună, care areavantajul că protejează fizic atât Europa, cât şi Statele Unite", adeclarat Biden în discursul său. Biden a mai vizitat atunci Poloniaşi Cehia.
Planul iniţial de apărare antirachetă pus la punct de George W.Bush viza amplasarea a zece sisteme bazate pe interceptoare înPolonia şi a unui radar în Cehia, întregul sistem fiind gândit cuscop de apărare împotriva rachetelor cu rază lungă care ar putea filansate din Iran, Coreea de Nord sau chiar din Rusia. Conformplanului lui Bush, ar mai fi fost folosite radare şi sisteme deinterceptoare din Alaska şi California (SUA) şi Fylingdales (MareaBritanie).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
