"Efectul acestei situatii poate fi si pozitiv. Vor fi mai putini bani de aruncat pe fereastra. Din pacate vor fi bani mai putini si pentru infrastructura. Si iarasi, din pacate, cand oamenii nostri politici au de ales intre a arunca bani pe fereastra si a-i aloca infrastructurii aleg sa-i arunce pe fereastra", afirma Gabriel Biris, avocat specializat in legislatie fiscala.
Curtea Constitutionala a decis miercuri ca legea de majorare a salariilor profesorilor cu 50% si cea de marire a pensiilor pentru categoriile I si II de munca sunt constitutionale si, prin urmare, in mod firesc, ar trebui sa fie promulgate. Reactia Guvernului, prin intermediul premierului Calin Popescu-Tariceanu, a fost prompta: nu avem bani, iar o astfel de majorare ar destabiliza economia. Presedintele Traian Basescu, aflat la Bruxelles la summit-ul UE, nu a spus daca va promulga legea sau o va retrimite in Parlament. "Discutam acasa", a spus presedintele.
"Sigur ca se poate face majorarea salariilor profesorilor. Bugetul exista. Luam bani de la buget si ii impartim pentru salarii. Si apoi vom vedea la anul ce inflatie si ce deficit bugetar vom avea", a spus ieri ministrul muncii, Mariana Campeanu, pe un ton ironic.
Cel mai probabil, Guvernul, acesta sau altul, va fi obligat sa faca majorarile aprobate de Parlament. Potrivit Finantelor, numai majorarea salariilor profesorilor va costa bugetul anul acesta 300 mil. euro si 1,5 mld. euro anul viitor.
"Probabil ca majorarile pentru acest an vor putea fi facute din bugetul educatiei, in conditiile in care la noua luni erau cheltuite doar o treime din sumele alocate acestui sector. Din 2009 nu se mai poate merge insa pe carpeli, trebuie schimbata fundamental politica bugetara. Trebuie reformata constructia bugetara prin reducerea severa a cheltuielilor, pentru ca in sistem exista o risipa extraordinara", spune Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicata.
"E suficient sa nu se mai risipeasca. Prin restrangerea cheltuielilor pot fi economisiti usor 2% din PIB (2,6 mld. euro - n.n.)", crede Voinea. El adauga ca economii trebuiau sa fie facute oricum, de vreme ce deficitul se apropie de 3%, cu riscul de a fi depasit anul viitor.
Si totusi din ce zona ar putea veni economisirea?
Din restrangerea numarului de agentii guvernamentale si din plafonarea salariilor angajatilor in astfel de agentii, crede Voinea.
Ministrul muncii a anuntat ieri ca proiectul de Ordonanta de Urgenta care prevede plafonarea castigurilor celor care detin functii de conducere in agentiile guvernamentale la nivelul venitului stabilit pentru un secretar de stat a fost trimis catre Guvern pentru aprobare.
"Salariul de baza, sporurile si indemnizatiile conducatorilor institutiilor din administratia publica centrala si cele aflate in subordinea Guvernului au fost stabilite la un cuantum care nu depaseste cumulat nivelul indemnizatiei functiei de secretar de stat si respectiv a functiei de subsecretar de stat din ministere", a declarat Campeanu.
In baza unei ordonante de urgenta aprobate de Guvern la inceputul anului, un secretar de stat primeste incepand cu 1 octombrie o indemnizatie lunara bruta si impozabila de 6.691 de lei, iar un subsecretar de stat este platit cu 5.648 de lei.
Voinea spune ca o alta posibilitate de economisire este ca sporurile functionarilor publici sa fie eliminate pentru ca acum aceste sporuri fac uneori mai mult decat salariul: "Cui nu-i convine sa mearga in sectorul privat".
Nu in ultimul rand, solutia este reducerea numarului de personal din administratie, in conditiile in care numarul functionarilor a crescut in ultimii ani cu 30%, in loc sa scada.
Cum se va intampla acest lucru, in conditiile in care functionarii publici ameninta cu greva daca nu li se maresc salariile asemenea celor ale profesorilor?
"Nu pot exista solutii globale. Dar eu nici un pot sa fiu de acord cu argumentul ca economia intra in criza din cauza salariilor", afirma Voinea.
El mai spune ca poate fi luata in calcul si ipoteza ca unele achizitii precum cele de la Ministerul de Interne sa fie stopate sau reevaluate. "Poti sa faci economii si fara sa-ti incalci angajamentele asumate", spune el.
Voinea adauga ca pot fi facute economii si plafonand salariile si pensiile foarte mari.
Gabriel Biris crede insa ca situatia este destul de complicata si afirma ca, intr-un final, aceste cresteri vor fi acoperite prin inflatie.
"Nu cred ca Guvernul are de unde sa ia banii astia. Singura sansa este sa dea o ordonanta sa abroge legea si sa repuna astfel problema in discutia Parlamentului", spune el.
De unde vine economisirea
- Cel putin 2% din PIB (2,6 mld. euro) ar putea fi economisiti usor prin reducerea cheltuielilor bugetare, cred analistii politici. Economiile pot fi facute prin reducerea numarului de functionari care sub actualul Guvern a crescut cu 30%.
- Pensiile foarte mari (de exemplu, pensiile pentru cei din aparare si interne costa bugetul 2 mld. euro), ca si salariile foarte mari, ar putea fi plafonate. Sporurile si indemnizatiile functionarilor publici (care unori sunt mai mari decat salariul) pot fi eliminate. "Cui nu-i convine sa mearga in sectorul public", afirma analistii.
- Numarul de agentii guvernamentale ar putea fi redus. Veniturile agentiilor care se autofinanteaza trebuie indreptate spre buget si nu spre primele si salariile angajatilor.
- Pot fi reevaluate cheltuielile angajate de ministere pentru a nu mai exista situatii in care o simpla masina sa ajunga sa coste 60.000 de euro. "Poti taia din cheltuieli si fara sa-ti incalci angajamentele", afirma analistii.
"Criza nu ne va ierta, daca nu suntem prudenti"
Presedintele Traian Basescu a declarat ieri la Bruxelles ca, desi actuala criza financiara nu a afectat Romania, criza economica ce va urma nu ne va "ierta", daca nu se manifesta prudenta.
Presedintele Basescu a spus ca principalul subiect discutat la Consiliul European de ieri de la Bruxelles a vizat criza financiar-bancara prin care trec in prezent statele din Uniunea Europeana.
Basescu a precizat ca s-a stabilit ca resursele bugetare de care beneficiaza statele membre sa fie indreptate catre economia reala, catre productie si catre dezvoltarea infrastructurii, si nu catre consum, pentru a se crea astfel posibilitatea de crestere economica si de creare de locuri de munca. Presedintele a spus ca numai astfel poate fi depasita criza financiara actuala.
Seful statului a mai declarat ca "etapa a doua", respectiv criza economica, "urmeaza".
Potrivit lui Basescu, Romania nu a fost lovita de criza financiara datorita normelor de prudentialitate bancara. Presedintele a aratat ca statele Uniunii Europene sunt departe de normele de prudentialitate existente in sistemul bancar romanesc.
Traian Basescu a subliniat ca resursele bugetare trebuie dirijate catre productie si nu pentru consum, daca se doreste diminuarea la maximum a efectelor crizei economice care urmeaza celei financiare.
Intrebat ce efecte ar putea avea promulgarea legii cresterii salariilor profesorilor, in contextul in care s-a stabilit la Bruxelles ca resursele bugetare trebuie indreptate catre productie si nu catre consum, Traian Basescu a raspuns: "Fiind o chestiune interna, o discutam acasa".
Presedintele a reamintit ca exista state din UE care au luat decizia garantarii integrale a depozitelor bancare in orice cuantum si a adaugat ca nu crede ca este nevoie de o astfel de masura in Romania, pentru ca ar fi un semn de criza, iar sistemul bancar romanesc este solid.
Basescu a declarat, ca, in conditiile in care banci care au primit rating foarte bun s-au prabusit, credibilitatea agentiilor de rating este pusa pe buna dreptate sub semnul intrebarii.
El a facut aceasta declaratie, la Bruxelles, la finalul lucrarilor Consiliului European de toamna.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
