În Parlament, Ungureanu avea să spună: "Nu va începe de mâine o epocă de prosperitate. Către ea avem un lung drum de parcurs. Prudenţa şi responsabilitatea sunt principiile de guvernare în anul 2012."
Dar aceste două luni scurse de la învestirea Cabinetului Ungureanu înseamnă, în plan practic, aproape un sfert din mandatul actualului Guvern care se va încheia odată cu alegerile legislative din toamnă. Iar, peste o lună şi ceva, intrăm în campania electorală pentru alegerile locale. Ce s-a întâmplat în acest sfert de mandat al Guvernului?
La 3 aprilie, premierul i-a prezentat la Palatul Victoria pe membrii Consiliului consultativ pentru mediul de afaceri, un grup de 26 de antreprenori, bancheri sau şefi de companii de succes care ar urma să-l sfătuiască în privinţa politicilor economice de urmat.
Ungureanu l-a înlocuit pe Emil Boc într-o situaţie complet defavorabiă acestuia din urmă. Schimbarea de guvern a calmat, ajutată şi de gerul din februarie, protestele din ţară şi din Piaţa Universităţii la adresa puterii. Noul şef al guvernului s-a instalat direct în vârful topurilor încrederii oamenilor, alături de liderii opoziţiei. Dacă singura raţiune a schimbării de guvern a fost ameliorarea imaginii guvernării, atunci soluţia aleasă este viabilă. Dacă intenţia a fost să se adauge la acest raţionament electoral un plus de dinamism în acţiunea administrativă, acest lucru nu se vede încă. Ideea de dinamism trăieşte doar prin declaraţiile premierului care, după anunţul privatizării Cupru Min, califica acţiunea drept rezultat al "febrei unei frenezii economice", instalată odată cu noul guvern, febră care a trecut însă o săptămână mai trâziu.
La nivel de declaraţii, temele atacate au fost dintre cele mai importante: ipoteza scăderii CAS sau a majorării salariilor, creşterea procentului de atragere de fonduri europene, o posibilă redimensionare a fiscalităţii ("când se va putea") pe zona IMM-urilor. La nivel practic, nimic din aceste lucruri nu este clar. Poate nu există spaţiu fiscal pentru reducerea CAS: dar Ministerul Finanţelor a anunţat că face simulări pe scăderea contribuţiilor, iar rezultatul nu este anunţat - nici da, nici nu. Este o ambiguitate voit întreţinută?
Situaţia economică rămâne sub "cod portocaliu" de furtună. Săptămâna trecută, premierul a vorbit, din nou, despre revenirea salariilor bugetarilor, undeva prin vară, pentru că am beneficia de o poziţie macroeconomică mai bună. Datele nu arată asta şi chiar administraţia a redus prognoza de creştere economică după trei luni, ceea ce pune serios sub semnul întrebării ipoteza ca majorarea salariilor să fie făcută pe seama surplusului bugetar (500 mil. euro pentru şapte luni).
Putea face actualul guvern mai mult şi nu a făcut? Putea, consideră Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR): "În afara Consiliului consultativ şi a vaucerului pentru cercetare, măsură care era pregătită mai demult, nu mai pot cita altceva. Dar este, oricum, mult prea puţin. Putea, sigur că putea face mai mult. I-am scris premierului în numele AOAR despre situaţia funcţionării Programului Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice şi nu a luat nicio măsură. Acolo sunt implicate întreprinderi mari cu peste 250 de salariaţi, cu forţă financiară mare, având în vedere că programul este cofinanţat în proporţie de 50%. Există proiecte de 3,6 ori mai multe decât sumele alocate, dar nici programele acceptate la finanţare nu sunt finanţate - 60 din 140 nu sunt finanţate. Care este atunci politica guvernului pentru creşterea competitivităţii?"
Pârvan mai crede că guvernul putea să facă un lucru şi nu l-a făcut: anume să ceară FMI o reeşalonare a împrumutului, având în vedere că "am fost cuminţi": "Ar fi putut spune: lăsaţi-ne o reeşalonare până ne creeăm un spaţiu fiscal pentru a ajuta economia să iasă din chingi. Nu au făcut-o."
Un alt lucru pe care guvernul putea să-l facă rapid şi nu l-a făcut a fost, în opinia lui Pârvan, să trimită "Guvernul pe şantiere" pentru a urmări programele europene, pentru că doar aşa vezi problemele. Dar coordonarea se face tot de la Bucureşti. De asemenea, administraţia nu îşi mobilizează oamenii - prefecţii, care sunt reprezentanţii statului în teritoriu, dar nu se implică deloc în derularea proiectelor, deşi 70% din banii UE merg spre administraţiile locale.
Premierul Ungureanu a vorbit mult în aceste două luni despre combaterea evaziunii fiscale. După ce a ajuns în Consiliul consultativ al premierului, expertul fiscal Gabriel Biriş a explicat pentru ZF cât de simplu ar putea fi combătută evaziunea dând exemplul Bulgariei: fiecare casă de marcat "se varsă" automat în baza de date a Fiscului. De asemenea, pe zona de fiscalitate şi de impozitare se pot lua rapid măsuri de corecţie, afirmă el. Dar noul guvern este mai degrabă reticent în a ataca problemele esenţiale, mai ales în materie de reglementări legislative.
Guvernul Ungureanu a adoptat şase ordonanţe de urgenţă. Una singură are legătură cu economia - aduce modificări legii societăţilor comerciale, în vreme ce o alta modifică regulile de acordare a ajutorului de stat. Dar a adoptat peste 200 hotărâri de guvern. Acestea reglementează însă cazuri punctuale, nu cadrul general. În schimb, noul premier începe să fie din ce în ce mai dinamic pe zona politică. El nu exclude ipoteza să-şi formeze un partid, o alianţă pe zona de dreapta, ceea ce ar putea demonstra definitiv, ceva mai târziu, că de fapt prima intenţie a schimbării de guvern a vizat dinamizarea acţiunii politice şi nu a celei administrative.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels