Politică

Două luni cu Guvernul Ungureanu: multe promisiuni corecte gramatical, dar puţine fapte. Atunci de ce a fost schimbat Boc?

Două luni cu Guvernul Ungureanu: multe promisiuni corecte gramatical, dar puţine fapte. Atunci de ce a fost schimbat Boc?

Autor: Iulian Anghel

09.04.2012, 00:07 1201

În Parlament, Ungureanu avea să spu­nă: "Nu va începe de mâine o epo­că de prosperitate. Către ea avem un lung drum de parcurs. Pru­denţa şi responsabilitatea sunt principiile de guvernare în anul 2012."

Dar aceste două luni scurse de la în­vestirea Cabinetului Ungureanu înseamnă, în plan practic, aproape un sfert din man­datul actualului Guvern care se va încheia odată cu alegerile legislative din toamnă. Iar, pes­te o lună şi ceva, intrăm în campania elec­torală pentru alegerile locale. Ce s-a în­tâmplat în acest sfert de mandat al Guvernului?

La 3 aprilie, premierul i-a prezentat la Palatul Victoria pe membrii Consiliului con­sul­tativ pentru mediul de afaceri, un grup de 26 de antreprenori, bancheri sau şefi de com­panii de succes care ar urma să-l sfă­tuiască în privinţa politicilor economice de urmat.

Ungureanu l-a înlocuit pe Emil Boc într-o situaţie complet defavorabiă acestuia din urmă. Schimbarea de guvern a calmat, ajutată şi de gerul din februarie, protestele din ţară şi din Piaţa Universităţii la adresa puterii. Noul şef al guvernului s-a instalat direct în vârful topurilor încrederii oame­ni­lor, alături de liderii opoziţiei. Dacă singura ra­ţiune a schimbării de guvern a fost amelio­ra­rea imaginii guvernării, atunci soluţia aleasă este viabilă. Dacă intenţia a fost să se adau­ge la acest raţionament electoral un plus de dinamism în acţiunea admi­nis­trativă, acest lucru nu se vede încă. Ideea de dina­­mism trăieşte doar prin declara­ţi­ile pre­mie­rului care, după anun­ţul pri­vatizării Cu­pru Min, ca­lifica acţiu­nea drept rezultat al "febrei unei fre­ne­zii econo­mice", in­sta­lată odată cu no­ul guvern, febră care a trecut însă o săp­tămână mai trâziu.

La nivel de declaraţii, temele atacate au fost dintre cele mai importante: ipoteza scă­derii CAS sau a majorării salariilor, creş­terea pro­centului de atragere de fonduri eu­ro­­pene, o posibilă redi­men­sionare a fis­calităţii ("când se va putea") pe zona IMM-urilor. La nivel practic, nimic din aceste lucruri nu este clar. Poate nu există spaţiu fiscal pen­tru reducerea CAS: dar Ministerul Finan­ţelor a anunţat că face simulări pe scăderea con­tribuţiilor, iar rezultatul nu este anunţat - nici da, nici nu. Este o ambiguitate voit întreţinută?

Situaţia economică ră­­mâ­ne sub "cod por­tocaliu" de furtună. Săptă­mâ­na tre­cu­tă, pre­mie­rul a vorbit, din nou, despre reve­ni­rea sala­ri­ilor bugetarilor, undeva prin vară, pentru că am beneficia de o poziţie macro­economică mai bună. Datele nu arată asta şi chiar adminis­tra­ţia a redus prognoza de creştere economică după trei luni, ceea ce pune serios sub semnul întrebării ipoteza ca majorarea salariilor să fie făcută pe seama surplusului bugetar (500 mil. euro pentru şapte luni).

Putea face actualul guvern mai mult şi nu a făcut? Putea, consideră Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oa­me­nilor de Afaceri din România (AOAR): "În afara Consiliului consultativ şi a vauce­rului pentru cercetare, măsură care era pregătită mai demult, nu mai pot cita alt­ceva. Dar este, oricum, mult prea puţin. Putea, sigur că putea face mai mult. I-am scris premierului în numele AOAR despre situaţia funcţio­nă­rii Programului Operaţio­nal Creşterea Com­pe­titivităţii Economi­ce şi nu a luat nicio mă­sură. Acolo sunt implicate întreprinderi mari cu peste 250 de salariaţi, cu forţă financiară mare, având în vedere că pro­­gramul este cofinanţat în proporţie de 50%. Există pro­iecte de 3,6 ori mai multe decât sumele alocate, dar nici programele acce­ptate la finanţare nu sunt finanţate - 60 din 140 nu sunt finanţate. Care este atunci po­litica gu­ver­nului pentru creşterea com­petitivităţii?"

Pârvan mai crede că guvernul putea să facă un lucru şi nu l-a făcut: anume să ceară FMI o reeşalonare a împrumutului, având în ve­dere că "am fost cuminţi": "Ar fi putut spu­ne: lăsaţi-ne o reeşalonare până ne cre­eăm un spaţiu fiscal pentru a ajuta economia să iasă din chingi. Nu au făcut-o."

Un alt lucru pe care guvernul putea să-l facă rapid şi nu l-a făcut a fost, în opinia lui Pârvan, să trimită "Guvernul pe şantiere" pen­tru a urmări programele europene, pen­tru că doar aşa vezi problemele. Dar coordo­na­rea se face tot de la Bucureşti. De asemenea, administraţia nu îşi mobilizează oamenii - prefecţii, care sunt reprezentanţii statului în teritoriu, dar nu se implică deloc în derularea proiectelor, deşi 70% din banii UE merg spre administraţiile locale.

Premierul Ungureanu a vorbit mult în aceste două luni despre combaterea eva­ziu­nii fiscale. După ce a ajuns în Consiliul con­sultativ al premierului, expertul fiscal Ga­briel Biriş a explicat pentru ZF cât de simplu ar putea fi combătută evaziunea dând exem­plul Bulgariei: fiecare casă de marcat "se varsă" automat în baza de date a Fiscului. De asemenea, pe zona de fiscalitate şi de im­po­zitare se pot lua rapid măsuri de corecţie, afirmă el. Dar noul guvern este mai degrabă reticent în a ataca problemele esenţiale, mai ales în materie de reglementări legislative.

Guvernul Ungureanu a adoptat şase or­do­nanţe de urgenţă. Una singură are legă­tu­ră cu economia - aduce modificări legii so­cie­tă­ţi­lor comerciale, în vreme ce o alta mo­di­fică re­gulile de acordare a ajutorului de stat. Dar a adoptat peste 200 hotărâri de gu­vern. Aces­tea reglementează însă cazuri punc­­tuale, nu cadrul general. În schimb, noul premier începe să fie din ce în ce mai dinamic pe zona politică. El nu ex­clude ipoteza să-şi formeze un partid, o ali­anţă pe zona de dreapta, ceea ce ar putea de­monstra definitiv, ceva mai târziu, că de fapt prima intenţie a schimbării de guvern a vizat dinamizarea acţiunii politice şi nu a celei administrative.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO