♦ Un profesor de matematică care mizează pe instituţii şi reforme versus un lider născut din activismul de stradă, care pariază pe emoţie şi suveranism ♦ Alegerile prezidenţiale din 2025 se conturează ca o alegere între două modele de conducere şi două viziuni fundamentale despre viitorul ţării. ♦ Alegerea între cei doi candidaţi nu va fi doar o chestiune de personalitate sau stil politic, ci una de viziune asupra viitorului economic, instituţional şi social al României. ♦ Funcţia prezidenţială în România rămâne una de arbitraj, dar în realitate alegătorii cer mai mult: o voce care să aducă viziune economică, să tragă la răspundere instituţiile şi să fie un partener activ în proiectele strategice ale ţării.
Alegerile prezidenţiale din 2025 aduc în prim-plan o confruntare între două figuri publice cu parcursuri radical diferite, dar cu aceeaşi ambiţie – să ajungă la Cotroceni. De o parte, Nicuşor Dan, profesor de matematică devenit primar general al Bucureştiului, care promite reforme administrative şi o abordare tehnocrată a guvernării. De cealaltă parte, George Simion, liderul AUR, politicianul născut din activismul naţionalist, care mizează pe mobilizarea emoţională şi pe discursul anti-sistem pentru a convinge electoratul.
Aceşti doi candidaţi ilustrează nu doar stiluri politice diferite, ci şi două viziuni distincte despre ce ar trebui să fie rolul preşedintelui în România: unul ancorat în rigoare instituţională şi construcţie administrativă, celălalt bazat pe apelul la identitate şi suveranitate.
Nicuşor Dan, de la matematică şi primărie la ambiţii pentru Cotroceni
Nicuşor Dan s-a născut în 1969, la Făgăraş, şi a fost considerat un copil-minune al matematicii româneşti. A urmat Liceul „Radu Negru“ din oraşul natal, iar în anii '80 s-a remarcat la nivel internaţional: a câştigat de două ori medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Matematică, în 1987 şi 1988.
În 1992 a plecat în Franţa, unde a studiat la École Normale Supérieure din Paris, iar ulterior şi-a obţinut doctoratul în matematică la Université Sorbonne Paris Nord. A revenit în România în 1998 şi s-a angajat ca cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române, funcţie echivalentă unui cadru didactic universitar.
Tot atunci a fondat Şcoala Normală Superioară din Bucureşti, după modelul Ecole Normale din Franţa, un masterat de matematică sponsorizat de firme private, unde predau matematicieni români cu doctorate obţinute la facultăţi din străinătate.
Intrarea sa în spaţiul public s-a făcut prin activism civic: în anii 2000 a devenit cunoscut pentru lupta împotriva abuzurilor urbanistice din Capitală. Această activitate a dus, în timp, la formarea Uniunii Salvaţi Bucureştiul (USB), transformată apoi în USR – partid pe care l-a condus o vreme.
În 2012 şi 2016 a candidat fără succes la Primăria Bucureşti, pe care a ajuns să o cucerească în 2020.
În 2017, a părăsit USR, în urma unei divergenţe interne legate de poziţionarea partidului faţă de referendumul pentru redefinirea familiei în Constituţie.
De-a lungul timpului, Nicuşor Dan a fost acuzat că este lent în decizii. De exemplu, a modernizat parcul Cişmigiu, dar după o lungă perioadă de timp, a introdus benzi de autobuz, dar puţine. Pistele pentru biclişti sunt aproape inexistente.
În calitate de primar general al Bucureştiului (din 2020), Nicuşor Dan a mizat pe imaginea de independent şi a evitat în general asocierea cu partidele. Ca aspirant la Cotroceni, îşi conturează un profil orientat spre reforme administrative şi economice: promite digitalizarea ANAF, combaterea evaziunii fiscale, susţinerea domeniilor emergente (AI, securitate cibernetică, semiconductori), investiţii în agricultură şi irigaţii şi o analiză riguroasă a cheltuielilor publice.
George Simion, din activism naţionalist în politica de forţă
George Simion s-a născut în 1986, la Focşani, dar a crescut în Bucureşti, unde a absolvit Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“. Conform biografiei sale, este licenţiat în Facultatea de Administraţie şi Afaceri din cadrul Universităţii Bucureşti, iar în 2010 şi-a finalizat masteratul la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, cu o lucrare dedicată crimelor comunismului.
Nu are o profesie definită, între anii 2010 şi 2012 nu se cunoaşte ce a făcut din punct de vedere profesional. În perioada 2012 – 2020 a lucrat la firma Ideal Proiect Arhitecture & Design, cu o cifră de afaceri cuprinsă între 1,7 mil. lei şi 2,1 mil. lei în perioada respectivă, cu număr de angajaţi cuprins între 8 şi 16, deţinută de Marius Lulea, unul dintre fondatorii AUR.
După absolvirea studiilor, George Simion a ales să se implice activ în spaţiul public, iar cariera sa s-a desfăşurat, în principal, în zona organizaţiilor civice şi a mişcărilor naţionaliste. Activitatea sa profesională în sens clasic – în cadrul unei organizaţii sau companii – a fost limitată ca durată, fiind devansată de rolul său de lider de mişcări şi, mai apoi, de politician.
În 2019, a fondat partidul AUR – Alianţa pentru Unirea Românilor – care a crescut rapid pe fondul retoricii naţionaliste, antisistem şi suveraniste. În 2020, AUR, partidul său, a trecut pragul electoral şi a intrat în Parlament.
Promisiunile sale din campania prezidenţială sunt centrate pe susţinerea tinerilor, reducerea taxelor şi consolidarea capitalului autohton. Vizează construcţia de locuinţe accesibile pentru tineri, reducerea contribuţiilor sociale pentru salariile sub 5.000 de lei brut şi introducerea unui impozit unic pe cifra de afaceri pentru IMM-uri. De asemenea, vrea refinanţarea creditelor ipotecare, înfiinţarea unui fond suveran de investiţii şi sprijinirea industriei autohtone prin fonduri nerambursabile.
Două profiluri, două viziuni, o miză comună: preşedinţia României
Nicuşor Dan şi George Simion vin din medii radical diferite – unul din cercetarea academică, celălalt din activismul naţionalist de stradă. Dacă Dan îşi construieşte discursul în jurul eficienţei administrative, Simion mizează pe emoţie, mobilizare populară şi teme identitare.
Confruntarea dintre Nicuşor Dan şi George Simion este, în esenţă, o alegere între ambiţie şi un traseu în care partea politică a apărut din întâmplare. Pe de-o parte avem un candidat care se sprijină pe reforme structurale, pe de altă parte, un politician care mobilizează frustrarea şi promite şi el reforme rapide, profunde, dar care nu ţin de poziţia unui preşedinte.
Ambii candidaţi îşi propun să aducă schimbări structurale, însă direcţiile propuse sunt fundamental diferite. Parcursul profesional al candidaţilor este un criteriu esenţial în conturarea unei opţiuni.
Unul a urmat drumul clasic al administraţiei, luptând ani de zile pentru a ajunge primar. Celălalt vine din zona activismului, fără experienţă executivă, dar cu ambiţia de a transforma o iniţiativă civică într-un proiect politic. Diferenţa dintre a administra concret şi a construi în teorie devine relevantă când miza este conducerea unui stat.
Nicuşor Dan, 55 de ani, independent
Educaţie şi formare
► Născut pe 20 decembrie 1969, la Făgăraş
► Elev al Liceului „Radu Negru“ din Făgăraş, a făcut parte din lotul naţional de matematică
► A câştigat medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Matematică în anii 1987 şi 1988
► A plecat în Franţa să studieze matematica la École Normale Supérieure din Paris, 1992
► Doctorat în matematică la Université Sorbonne Paris Nord, 1998
Activitatea profesională
► S-a întors în ţară în 1998, s-a angajat la Institutul de Matematică asociat Academiei Române
► Alături de alţi colaboratori a înfiinţat Şcoala Normală Superioară Bucureşti, care ţintea să răspundă nevoilor de studiu ale studenţilor români la nivelul celor internaţionale.
► În 2012 a candidat pentru prima oara la Primăria Capitalei, ca independent
► În 2016 a fondat USR
► În 2020 a câştigat Primăria Capitalei
► În 2024 a fost reales la Primăria Capitalei
Promisiuni electorale:
► Digitalizarea ANAF şi combaterea marii evaziuni fiscale
► Taxare echitabilă şi eliminarea favorizărilor politice pentru „băieţii deştepţi“
► Stimularea economică prin strategii de dezvoltare economică în domenii strategice
► Investiţii în sistemul de irigaţii
► Reducerea cheltuielilor publice
► Dezvoltarea sectorului agroindustrial
► Simplificarea accesului la fonduri europene
► Asigurarea unui cadru favorabil investiţiilor private
► Reducerea birocraţiei în relaţia cu instituţiile statului
George Simion, 38 ani, AUR
Educaţie şi formare
► Născut pe 21 septembrie 1986, în Focşani
► A crescut în Bucureşti
► Absolvent al Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr“ din Capitală, 2005
► Licenţiat în administraţie şi afaceri, Universitatea din Bucureşti, 2008
► Masterat de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, lucrare cu tema „Crimele comunismului“, 2010
Activitatea profesională
► 2012-2020 - Director marketing la compania Ideal Proiect Arhitecture & Design, cu o cifră de afaceri cuprinsă între 1,7 mil. lei şi 2,1 mil. lei în perioada respectivă, cu număr de angajaţi cuprins între 8 şi 16, deţinută de Marius Lulea, unul dintre fondatorii AUR
► Nu este clar ce a facut in perioada 2010-2012
► A fondat partidul AUR, 2019
► A intrat în Parlament în 2020
Promisiuni electorale
► Construirea de apartamente destinate tinerilor la preţul de 35.000 de euro.
► Reducerea taxelor pe muncă, a contribuţiilor la sistemul de pensii, asigurări sociale şi de sănătate;
► Scutirea de impozite a pensionarilor care aleg să continue munca.
► Stimularea sectorului privat prin aplicarea unui singur impozit redus, pe cifra de afaceri, pentru întreprinderile mici şi mijlocii
► Reducerea evaziunii fiscale în cazul marilor companii şi împiedicarea exportului pe profit.
► Crearea unui Fond Suveran de Investiţii al României (FSIR).
► Strategii de dezvoltare a capacităţilor de producţie autohtone;
► Refinanţarea creditelor ipotecare - printr-un pachet de refinanţare pentru sume cuprinse între 35.000 euro şi 70.000 euro, astfel încât sumele de rambursat lunar către bănci să scadă, iar dobânda pentru valoarea refinanţată să fie zero.
