Misiunea FMI şi a Comisiei Europene nu a agreat, deocamdată, reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) şi nici ajustarea cotei TVA la alte produse alimentare, susţinând că orice relaxare fiscală trebuie să fie însoţită de măsuri de compensare, astfel că în proiecţia bugetară pentru 2014 nu au fost incluse ajustări ale acestor taxe, ci doar majorarea salariilor şi pensiilor, însoţită de noi impozite şi creşterea accizelor şi redevenţelor.
Relaxarea fiscalităţii este incertă în 2014, însă atât FMI, cât şi Comisia Europeană anticipează o creştere a economiei româneşti de peste 2% anul viitor, motorul principal urmând să fie cererea internă. Anul trecut economia a crescut cu doar 0,7%, iar pentru acest an estimările indică un avans al economiei de 2-2,5%, susţinut în principal de cererea externă, de exporturi, şi de producţia agricolă foarte bună.
Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI, a recunoscut că România are o povară fiscală mare pe muncă şi a susţinut că reducerea CAS ar susţine economia românească şi piaţa muncii, dar crede că momentul nu este potrivit, fiind necesară o analiză foarte atentă. În viziunea FMI, creşterea salariului minim, a pensiilor şi a salariilor unor categorii de bugetari va contribui la furnizarea de resurse suplimentare pentru consum şi, implicit, pentru creşterea PIB.
„Această reducere a CAS este o cale de a susţine piaţa muncii şi economia, dar momentul nu era potrivit, era prea devreme şi nu era o evaluare integrală a tutoror efectelor. În mod clar, se află pe agendă în continuare. Când faci o schimbare mare în cadrul acestui sistem trebuie mare atenţie. Nu este o decizie care se ia uşor. Am insistat să se facă pe baza unei analize foarte atente. Trebuie să evităm ca reducerea CAS să genereze o gaură în buget. Acest lucru trebuie să se facă astfel încât impactul pe buget să fie zero“, a declarat ieri şefa misiunii FMI la conferinţa de la finalul primei misiuni de evaluare.
Schaechter a arătat că Guvernul s-a angajat să menţină în 2014 un deficit care să fie în zona lui 2,2% din PIB, dar veniturile au fost mai slabe decât aşteptările în acest an, iar în 2014 urmează să existe şi cheltuieli suplimentare pentru salarii şi pensii şi alte investiţii.
În primele nouă luni ale anului 2013 veniturile bugetare totale au fost sub nivelul prognozat de Ministerul Finanţelor, în trimestrul al treilea statul colectând cu 4 mld. lei mai puţin decât suma programată.
Măsurile de compensare pentru majorările de pensii şi salarii din 2014 au fost identificate în urma negocierilor în indexarea accizelor cu inflaţia, taxarea suplimentară a carburanţilor cu 7 eurocenţi la litrul de carburant, creşterea redevenţelor cu 25% (dar nu pentru petrol şi gaze), precum şi în impozitarea altor construcţii decât clădirile.
În plus, şefa misiunii FMI a arătat că Guvernul s-a angajat să îmbunătăţească colectarea şi să reducă evaziunea fiscală.
FMI proiectează pentru anul 2014 o creştere reală a PIB de 2,2%, dar se aşteaptă să vedem o deplasare a factorilor determinanţi ai creşterii dinspre exporturile nete cum a fost în 2013 către cererea internă. „În mod special creşterea ar trebui să fie determinată de nişte investiţii mai mari, pentru că Guvernul a avut succes în ultima vreme în absorbirea fondurilor UE şi aceasta va avea efect asupra creşterii de viitor“. Iar îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene ar fi o pârghie importantă pentru creşterea potenţialului de creştere al economiei româneşti.
Şefa misiunii FMI a lăudat succesul listării pachetului de 15% din acţiunile Romgaz, dar a atenţionat că nefinalizarea privatizării majoritare la CFR Marfă este „un pas înapoi“.
În ce condiţii s-ar putea reduce fiscalitatea în 2014
O eventuală reducere a CAS ar putea să fie decisă eventual la prima rectificare bugetară din 2014, pentru a doua jumătate a anului viitor, însă orice relaxare a taxării muncii trebuie să fie însoţită de lărgirea bazei şi măsuri fiscale de compensare. Premierul Victor Ponta a anunţat luni-seară că CAS va fi redusă cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor dacă Guvernul va identifica până la 1 iulie toate resursele care să permită compensarea integrală a efectelor acestei măsuri.
În ceea ce priveşte reducerea TVA la alte produse alimentare, o decizie va putea să fie luată numai după ce Guvernul va evalua impactul pe care l-a avut în economie diminuarea TVA pentru pâine la 9%, potrivit reprezentantei FMI.
Şefa misiunii FMI a arătat că programul cu România se menţine în parametri în linii mari, toate criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii septembrie au fost îndeplinite şi s-au realizat progrese în îndeplinirea celor mai multe criterii structurale.
Ce a spus şefa misiunii FMI despre:
Privatizări şi reforme structurale
Oferta iniţială pentru pachetul de 15% din acţiunile Romgaz a fost un succes. Tranzacţia are o valoare de referinţă pentru piaţa de capital din România şi pentru sectorul companiilor de stat. Este o realizare care se evidenţiază în ultimele luni.
Nefinalizarea privatizării CFR Marfă este „un pas înapoi“. Guvernul îşi menţine angajamentul de a continua procesul de privatizare şi va susţine, înte timp, continuarea restructurării companiei.
Pe lista progreselor în reformele structurale este avansul pe linia pregătirii reformelor în sectorul sănătate, continuarea liberalizării preţurilor la energie şi întărirea managementului finanţelor publice prin prioritizarea mai clară a proiectelor de investiţii finanţate în bugetul anului 2014.
Obiectivul Guvernului este de a creşte eficienţa sectorului de transporturi, fiind foarte important să atragă investiţii private în acest sector.
Cine este de vină pentru eşecul privatizării CFR Marfă? România nu a mai făcut o privatizare majoritară de foarte mulţi ani, fiind astfel un proces nou şi dificil. Ce este important acum e să tragem nişte învăţăminte, să mergem în continuare, să folosim această experienţă. În mod clar au existat nişte incertitudini în cadrul procesului, mai mari decât ne-am fi aşteptat, însă este important să tragem învăţămintele şi să facem o privatizare de succes în viitor.
La CFR Marfă, Guvernul s-a angajat să încerce să caute un investitor strategic. Termenul 2015 este unul maxim. Dacă se poate face mai devreme acest lucru se va face şi va fi bine văzut. Este important ca această privatizare să se facă cum trebuie şi, între timp, este important ca echipa de conducere a companiei să ia măsuri de restructurare pentru eficientizarea acesteia şi pentru evitarea acumulării de noi arierate, a unor rezultate financiare proaste care să fie preluate de bugetul de stat. Guvernul trebuie să ia în considerare toate opţiunile. Opţiunea care s-a luat în calcul la acest moment este restructurarea. Dacă acest plan, cu restructurare şi continuarea procesului de privatizare, nu va funcţiona, Guvernul trebuie să-şi reconsidere opţiunile.
Sistemul bancar şi inflaţie
În mod clar creditele neperformante reprezintă o problemă pentru sistemul bancar. Dar creditele neperformante sunt integral provizionate în România. Băncile sunt bine capitalizate, nu reprezintă o problemă pentru sănătatea sistemului bancar. Dar creditele neperformante sunt în bilanţurile băncilor, dau un semnal pieţelor externe care spun că România are un nivel ridicat al creditelor neperformante comparativ cu alte ţării. Faptul că sunt provizionate uneori nu se comunică.
Noi am accentuat că trebuie măsuri de reducere a creditelor neperformante. Este un domeniu foarte sensibil. Nu există o soluţie magică, nu există un panaceu. Am sugerat clarificarea condiţiilor în care băncile pot elimina creditele neperformante din bilanţuri.
Credite neperformante nu sunt doar în România, ci în toate ţările UE băncile se confruntă cu foarte multe credite neperformante în bilanţuri. BNR, ca şi alte bănci centrale, încearcă să găsească soluţii pentru a scoate aceste credite neperformante din bilanţuri.
În ciuda deteriorării persistente a calităţii activelor, sectorul bancar şi-a păstrat flexibilitatea şi rezerve suficiente, asigurând provizioanele pentru acoperirea pierderilor provenite din împrumuturi.
Inflaţia a revenit în septembrie în intervalul ţintit de BNR reflectând în mare parte scăderea preţurilor la produsele alimentare. Nivelul anticipat al inflaţiei la finele anului 2013 este de aproximativ 2%.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
