Romania nu se poate integra in Uniunea Europeana daca nu are un sistem juridic 100% independent si eficient, pentru ca in UE functioneaza principiul recunoasterii reciproce a deciziilor judecatoresti. "Dar nu poate fi vorba de recunoastere reciproca fara incredere reciproca", afirma Franco Frattini, vicepresedintele Comisiei Europene si comisar pentru justitie.
Comisarul european se afla la Bucuresti intr-o ultima misiune de evaluare inainte aparitiei raportului de monitorizare al Comisiei care va fi publicat la finele lui octombrie.
"Trebuie sa recunosc ca la sfarsitul lui 2004 eram mai degraba pesimisti in ce priveste capacitatea Romaniei de a accelera reforma sistemului juridic. Cu toate acestea astazi sunt in masura sa va impartasesc atat satisfactia noastra pentru ceea ce s-a realizat in ultimele noua luni, precum si asteptarile noastre pline de speranta cu privire la viitorul sistemului juridic romanesc", a declarat ieri Frattini, la Institutul National al Magistraturii. De asemenea el a spus ca apreciaza modul in care ministrul de resort, Monica Macovei, impune ritmul schimbarilor, dar a spus ca reforma nu poate fi dusa la capat fara o colaborare cu CSM (Consiliul Superior al Magistraturii). Intre CSM si Monica Macovei exista dispute legate tocmai de modul in care se desfasoara reformele.
Romania a incheiat negocierile de aderare la finele lui 2004, dar a trebuit sa accepte si o clauza de salvgardare pentru justitie si concurenta, care poate conduce la amanarea aderarii. Prin aceasta clauza, Comisia s-a asigurat ca Romania va recupera terenul la cele doua capitole pentru care nu era pregatita sa incheie negocierile.
Comisarul european a spus ieri ca, desi Comisia avea dubii, administratia de la Bucuresti a luat in serios avertismentele si a facut, pana acum, ce a promis. Potrivit lui Frattini, pachetul legislativ privind reforma in justitie, adoptat in vara prin angajarea raspunderii Guvernului in fata Parlamentului si care a facut obiectul unei motiuni de cenzura, reprezinta o schimbare legislativa importanta care "mareste considerabil gradul de responsabilizare, profesionalismul si transparenta sistemului juridic".
La vremea adoptarii pachetului legislativ, PSD - sub mandatul caruia au fost incheiate negocierile de aderare - a spus ca, de fapt, el reprezinta un pas inapoi intrucat reintroduce contro-lul politic asupra justitiei intrucat da puteri ministrului de resort in numirea procurorilor-sefi si a adjunctilor lor. Ieri, presedintele executiv al PSD si presedinte al Camerei Deputatilor, Adrian Nastase, a declarat ca evolutiile recente din zona Justitiei ar putea constitui obiectul unor viitoare motiuni simple depuse in Parlament si vizandu-l pe ministrul justitiei.
"In mod evident, punerea sub controlul ministrului justitiei, prin dreptul de a numi, practic discretionar, conducerea Parchetului, conducerea PNA, s-a vazut, chiar fara a tine seama de avizul CSM in cazul unuia dintre adjunctii procurorului general anticoruptie, creeaza premisele pentru un subiectivism care inseamna intotdeauna o dominanta politica pentru Justitie", a spus ieri presedintele Camerei Deputatilor, citat de Mediafax.
Conturile Instantei Supreme si a CSM, aproape de a fi blocate
Ministerul Finantelor Publice (MFP) sustine, printr-o adresa trimisa ieri Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ca va bloca conturile institutiei, daca nu se incadreaza in suma apreciata de Executiv necesara ca buget pentru 2006, respectiv cu aproximativ 40% mai putin decat s-a cerut. O adresa similara a fost transmisa si instantei supreme - Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ). Termenul pana la care se elaboreaza proiectul de buget de stat in baza propunerilor ordonatorilor principali de credite - cum sunt CSM si ICCJ - este de 30 septembrie.
Suma totala solicitata de CSM de la bugetul de stat pentru 2006 se ridica la 55 de milioane de lei (550 mld. lei vechi), insa Ministerul Finantelor aloca doar 34 de mil. lei (340 mld. lei vechi). CSM are buget propriu pe care si-l decide singur, potrivit legii, iar avizul pe care il da Ministerul Finantelor Publice este consultativ. In aceste conditii, membrii CSM sustin ca reducerea sumelor solicitate reprezinta o imixtiune in actul de justitie. Adresa primita de CSM de la MFP este identica cu cea transmisa ICCJ. Adresa precizeaza ca primul-ministru "a dispus, in cazul lipsei de colaborare, intr-o prima etapa, sa blocheze deschiderile de credite bugetare aferente lunii octombrie", facand conducerea instantei supreme "raspunzatoare de situatiile ce se vor crea ca urmare a acestei masuri". Potrivit Legii de organizare a instantei su-preme, Curtea are buget propriu, Mi-nisterul Finantelor avand doar vot consultativ, ceea ce inseamna ca ICCJ, ca si CSM, isi elaboreaza si aproba sin-gura bugetul. Ratiunea acestei preve-deri a fost tocmai aceeea de a se asigura realizarea in concret a principiului separatiei puterilor in stat, instanta suprema neputand sa fie constransa prin nici un mijloc sa se abata de la indeplinirea fireasca a atributiilor sale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
