România şi Bulgaria pot afirma, cu o anumităjustificare, că sunt tratate ca membri de categoria a doua aiUniunii Europene, după ce au aderat sub un regim demonitorizare, comentează Financial Timesîn ediţia electronică, notând că în România până şi voinţa dereformare pare să fi dispărut, potrivit
.
Cele două ţări au fost admise în UE, în 2007,sub un regim menit să le aducă la standardele de guvernare cerutede Europa, dar pe care acestea nu le-au atins încă. Din nefericire,aceste neajunsuri pun în pericol aderarea celor două ţărila spaţiul Schengen la termenul prevăzut, scrie FinancialTimes.
Cine răspunde pentru Schengenşi reactoare?
Aderarea României şi Bulgariei la Schengen eraprevăzută pentru martie, dar, în decembrie, miniştrii francez şigerman de Interne au rupt acest calendar, condiţionând intrarea înSchengen de îndeplinirea obiectivelor stabiliteprin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV),impus odată cu aderarea celor două ţări la UE.
MCV era menit să ducă la progrese în ceea cepriveşte justiţia, corupţia, iar în cazul Bulgariei şi crimaorganizată. Acum, în cel de-al cincilea an de apartenenţăla UE, Sofia şi Bucureştiul sunt departe de a-şi fiîndeplinit obiectivele, apreciază FT. Guvernul bulgar instaurat în2009 a făcut progrese privind ameliorarea legislaţiei şi judecareaoficialilor corupţi, dar practica judiciară rămâne departe de a fisatisfăcătoare. În România, până şi voinţa dereformare pare să fi dispărut, potrivitpublicaţiei britanice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
