Proiecţiile analiştilor economici privind Germania, cea mai mare economie europeană, sunt adesea optimiste, chiar euforice, majoritatea aşteptându-se ca aceasta să-şi continue creşterea puternică şi în 2018 şi 2019.
Printre riscuri: reforma fiscală din SUA, care va determina probabil reorientarea investiţiilor dinspre Europa spre SUA. Economia simte din plin, mai mult decât oricare altă ţară europeană, şi impactul sancţiunilor economice impuse de Occident Rusiei. Economia germană va avansa cu motoarele turate la maximum şi în 2018, creşterea PIB urmând probabil să accelereze la 2,5% înainte de a încetini uşor în 2019, relevă cea mai recentă analiză a Handelsblatt Research Institute (HRI).
Exporturile dinamice, cheltuielile solide ale consumatorilor şi creşterea investiţiilor private sunt aşteptate să dea un nou impuls economiei germane anul viitor, potrivit HRI. PIB-ul ţării va avansa probabil cu 2,5% anul viitor, după o creştere de 2,3% în acest an. Totuşi, ritmul de creştere va decelera uşor în 2019, deşi economia va creşte totuşi cu 2%.
„Creşterea neaşteptat de lungă începe să-şi piardă din suflu“, spune Bert Rurup, preşedintele HRI. Drept rezultat, avansul ratei de ocupare a forţei de muncă este de aşteptat să încetinească, ca şi cel al veniturilor fiscale. HRI se aşteaptă ca noul guvern să-şi menţină consensul privind un buget federal echilibrat şi să aprobe măsuri de reducere a excedentului bugetar.
Germania ar urma să încheie 2018 cu un excedent pentru al cincilea an consecutiv. HRI se aşteaptă ca cheltuielile guvernamentale să urce cu 3,5% în 2019, o creştere similară cu cea înregistrată în timpul crizei refugiaţilor din 2016. Cătălina Apostoiu
Totuşi, raportul datorii/PIB ar putea scădea sub pragul de 60% stipulate în tratatul de la Maastricht pentru prima dată din 2003 în 2019.
Importanţa cheltuielilor consumatorilor ca principal motor de creştere economică se va diminua, consumul privat urmând să avanseze cu doar 1,4% în 2018 şi respectiv 2019. Între timp, exporturile vor redeveni principala sursă de creştere.
Sindicatele sunt aşteptate să obţină creşteri salariale de 3-4% anul viitor, ducând la creşteri semnificative ale costurilor legate de forţa de muncă.
Acestea vor împinge inflaţia în sus, aceasta urmând să depăşească pragul de 2% cel puţin în unele luni ale anului viitor şi să atingă în medie 2% în 2019.
În anii următori, economia germană va beneficia considerabil de pe urma accelerării comerţului mondial şi a solidităţii economiilor unor importanţi parteneri comerciali. Exporturile germane sunt aşteptate să înregistreze o rată impresionantă de creştere de 5,3% în 2018 şi 4,6% în 2019, atingând noi recorduri.
Deşi importurile sunt aşteptate să înregistreze la rândul lor o creştere solidă, volumul acestora va fi semnificativ mai scăzut decât cel al exporturilor, ceea ce va rezulta într-o contribuţie de 0,5% a comerţului extern la creşterea PIB în 2018 şi de 0,3% în 2019.
kAstfel, Germania va fi în continuare criticată de partenerii săi pentru excedentele sale comerciale.
Ifo, împreună cu Kiel Institute for the World Economy, se aşteaptă de asemenea la o accelerare a economiei germane anul viitor şi la o creştere solidă în 2019. Alte instituţii sunt optimiste doar pentru 2018, anticipiând o încetinire mai semnificativă în anul următor.
Evoluţia din 2019 va depinde de asemenea de politicile economice urmate de noul guvern.
Cât priveşte riscurile pe care le are în faţă economia germană, economiştii germani avertizează că modificările fiscale urmărite de preşedintele american Donald Trump vor avea drept rezultat o reorientare a unui volum semnificativ de investiţii şi locuri de muncă dinspre Europa către Statele Unite, scrie Handelsblatt.
În acelaşi timp, un nou studiu relevă faptul că Germania are cel mai mult de suferit de pe urma sancţiunilor impuse de Occident Rusiei.
Potrivit studiului institutului IFW, sancţiunile au rezultat în venituri pierdute de 114 miliarde de dolari în perioada cuprinsă între începutul anului 2014 şi sfârşitul anului 2015.
„Germania a suportat aproape 40% dintre pierderile Occidentului“, revelă studiul, potrivit Washington Post.
