Într-un comunicat în care încearcă să minimalizeze importanţa observaţiilor transmise de către reprezentanţii Comisiei Europene (CE), Guvernul arată că informaţiile din presă nu sunt decât "nişte informaţii uzuale" cu privire la contactele diplomatice curente pe care Reprezentanţa Permanentă a României la Uniunea Europeană le are cu factorii responsabili din cadrul Comisiei Europene.
"Este regretabil că anumiţi funcţionari au transmis public aceste informaţii cu caracter tehnic, informaţii care fac parte din categoria secretului de serviciu şi care pot dăuna imaginii României, ele neavând caracter de decizie", arată Guvernul.
Informaţiile prezentate acum de Guvern drept "secret de serviciu" erau caracterizate de premierul Victor Ponta drept "minciuni".
"Aşa cum Ministerul Afacerilor Europene a anunţat deja, în mod transparent, în acest moment există o misiune de audit în desfăşurare, iar eventualele măsuri vor fi anunţate public, la sfârşitul acestei acţiuni. Totodată, reamintim că premierul Victor Ponta împreună cu ministrul Leonard Orban au anunţat încă din luna iunie faptul că există un pericol mare de suspendare a unor Axe din cadrul Programelor operaţionale, din cauza neregulilor descoperite de reprezentanţii Comisiei Europene în activitatea fostei guvernări", precizează Guvernul.
Executivul mai arată că ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, se află în aceste zile la Bruxelles, "tocmai în ideea în care se fac eforturi deosebite pentru ca România să fie cât mai puţin afectată în acest domeniu", iar proiectele "să meargă înainte pe cât posibil".
Reprezentanţii Comisiei Europene au transmis ambasadorului României la UE că au constatat că planul de măsuri pentru creşterea absorbţiei de fonduri europene a eşuat, că autorităţile de execuţie refuză asistenţa instituţiilor financiare şi că administraţia e "paralizată" în actualul context naţional
Nemulţumirile au fost transmise de către Walter Deffaa, directorul general al DG REGIO (Directoratul General pentru Politică Regională al Comisiei Europene) şi Angela Martinez-Sarasola, şefa Unităţii pentru România din cadrul acestui directorat, într-o discuţie avută, în urmă cu zece zile, la 3 iulie, cu ambasadorul României la UE, Mihnea Motoc.
Nemulţumirile au fost transmise, conform unui document oficial obţinut de MEDIAFAX, în contextul existenţei unui risc ridicat de suspendare a programelor gestionate de DG REGIO.
"Cei doi oficiali au ţinut să menţioneze că actualul context naţional este foarte important, că în momentul de faţă s-a constatat o «paralizare» a administraţiei româneşti. Mai mult, au constatat o «eşuare» a implementării Planului de măsuri prioritare convenit pentru creşterea capacităţii de absorbţie, având în vedere că la nivel administrativ nu s-a progresat de o manieră satisfăcătoare. Mai mult, în opinia DG REGIO, deşi la nivel politic există voinţa necesară, la nivelul de execuţie autorităţile nu recunosc problemele sistemului şi refuză în fapt asistenţa instituţiilor financiare internaţionale. În general, atitudinea autorităţilor este aceea de a fi de acord cu recomandările pe care le face Comisia, fără însă a le aduce apoi la îndeplinire neapărat", se arată în document.
Cu titlu de "remarcă generală", directorul general al DG REGIO a arătat că, în privinţa implementării programelor operaţionale sectoriale, situaţia din România reprezintă "un element de îngrijorare deosebită" la nivelul Comisiei, din cauza capacităţii administrative extrem de slabe şi a deficienţelor constatate în funcţionarea sistemului de management şi control al fondurilor. În acest sens, s-a precizat că raportul Autorităţii de Audit transmis recent DG REGIO a relevat probleme serioase pentru două dintre cele patru programe evaluate (PO Regional şi POS Competitivitate), concluzia fiind aceea că sistemul de management şi control necesită îmbunătăţiri semnificative.
"A menţionat că respectivele concluzii ale Autorităţii de Audit nu vor putea să nu fie luate în seamă în decizia viitoare a Comisie. A amintit că un alt aspect pe care îl vor verifica auditorii DG REGIO se referă la cheltuielile deja efectuate şi că doar în condiţiile în care aceste aspecte (funcţionarea sistemului de management şi control, respectiv cheltuielile din trecut) vor fi evaluate în mod pozitiv de auditul Comisiei, DG REGIO va putea continua plăţile pe programele pe care le gestionează, existând însă instrucţiuni politice foarte clare care reconfirmă obligaţia de la aplicare a suspendării / întreruperii atunci când sunt detectate deficienţe serioase ale sistemului de management şi control", este avertismentul către Guvernul român inclus în document.
În ceea ce priveşte pregătirea viitoarei perioade de programare financiară, şefa Unităţii pentru România a atenţionat că nu există un progres suficient, mai ales comparativ cu alte state membre, arătând că lipseşte abordarea strategică şi viziunea asupra următoarei perioade. Oficialul UE recomandat o mai mare implicare a departamentelor din ministere, nu doar a autorităţilor de management, precum şi o mai bună colaborare interministerială.
În cazul discuţiilor avute cu autorităţile române privind achiziţiile publice, responsabila DG Regio s-a arătat dezamăgită de rezultatul acesteia, arătând că, după primele două reuniuni avute pe această temă la Bruxelles, lucrurile nu au mai avansat în România, în contextul în care achiziţiile publice reprezintă cea mai mare problemă la nivelul întregului sistem de management şi control.
Documentul mai relevă că directorul general al DG REGIO a transmis autorităţilor române că lor le revine rolul principal de a soluţiona problemele existente la nivel naţional şi că "acţiunile de lobby" la Bruxelles nu pot suplini acest angajament.
Până la finalul acestei luni, DG REGIO intenţionează să ajungă la o concluzie finală în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului de management şi control din România.
România nu mai trimite către Comisia Europeană cereri de rambursare pentru patru programe operaţionale începând cu 1 iulie şi până la o dată care urmează să fie decisă, interval în care Executivul comunitar va analiza dacă autorităţile române au respectat condiţiile asumate la finele anului trecut.
Cele patru programe operaţionale pentru care nu mai sunt trimise cereri de rambursare sunt legate de sectorul regional, de mediu, de transport şi de competitivitate.
În decembrie 2011, Comisia Europeană (CE) a permis reluarea plăţilor către România pentru aceste patru programe, dar cu condiţia ca autorităţile de la Bucureşti să îndeplinească până la sfârşitul lunii iunie 2012 o serie de cerinţe legate de organizarea internă a autorităţilor de management şi de achiziţiile publice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
