„Da, Suleimani a fost un duşman. Dar acest lucru nu înseamnă că Trump a făcut ceea ce trebuia.“
Cu 2020 an electoral în SUA şi cu preşedintele american pus sub acuzare acasă pentru abuz de putere, mişcările lui Donald Trump sunt atent cântărite şi intens comentate în presa de peste Atlantic. Printre ziarele şi publicaţiile de analiză sau de strategie mari, ordinul acestuia ca generalul iranian Qasem Suleimani, o figură populară în ţara sa, să fie ucis a fost întâmpinat de cele mai multe ori cu critici.
Dintre cele mai influente publicaţii americane, The Wall Street Journal pare singura care sprijină acţiunile preşedintelui SUA. Într-un material intitulat „SUA, Irak şi Iran“, boardul editorial al WSJ scrie că „atacul american în Irak contra militanţilor sprijiniţi de Iran şi lui Qasem Suleimani a fost necesar, dar riscă să provoace reacţii naţionaliste“. De asemenea, în articolul „Autoritatea legală a lui Trump“, WSJ îi ia apărarea preşedintelui contra acelora care spun că acesta nu a avut autoritatea legală pentru uciderea generalului iranian de vreme ce nu a cerut aprobare de la Congres. „Suleimani a fost un general cu putere de comandă al inamicului şi de aceea a fost o ţintă justificabilă. O comparaţie poate fi decizia SUA de a doborî avionul amiralului Isoroku Yamamoto în al Doilea Război Mondial“, scrie boardul editorial al WSJ.
„Da, Suleimani a fost un duşman. Dar acest lucru nu înseamnă că Trump a făcut ceea ce trebuia“, scriu chiar în titlu editorii de la Washington Post. Consecinţele atacului sunt imprevizibile, dar nu se poate nega riscul ca SUA să fie trasă mai mult în adâncimile Orientului Mijlociu şi în conflictele regiunii, arată Washington Post. Făcând clar că vrea să scoată America din aceste conflicte şi spunând chiar în urmă cu câteva zile că vrea pace cu Iran, Trump a acţionat în sensul escaladării tensiunilor şi acum trimite peste 4.000 de soldaţi suplimentari în Kuweit ca protecţie contra unui contraatac iranian. Editorii de la Washington Post atrag atenţia asupra momentului nepotrivit în care preşedintele SUA provoacă Iranul. „Acum, chiar când ameninţările pe termen scurt şi lung din partea Rusiei, Chinei şi Coreii de Nord cer cea mai mare atenţie, SUA se găseşte într-o confruntare şi mai tensionată cu Iranul. Trump ar trebui să dea o explicaţie de ce această situaţie este în interesul strategic al Americii.“
Şi poziţia boardului editorial al The New York Times este clară. Un titlu semnat de editori cere Congresului să-l „oprească pe Trump din graba sa de a porni război cu Iranul“ şi arată că senatorii republicani, adică politicienii din chiar partidul lui Trump, sunt singurii care au puterea de a-l constrâge pe preşedinte. Ziariştii notează că preşedintele trebuie să pună sub semnul îndoielii asigurările date de administraţia sa că prin acţiunile sale a înlăturat ameninţările iraniene. În articolul „S-a schimbat jocul“, şi NYT sugerează că uciderea generalului iranian nu este în interesul strategic al SUA şi că Trump nu s-a gândit la consecinţele ordinului său. „Asasinarea generalului Suleimani nu este acelaşi lucru cu vânarea lui Usama bin Laden sau a lui Abu Bakr al-Baghdadi, liderii Al Qaeda şi Statului Islamic, ambii terorişti care nu ascultau de niciun guvern. Generalul Suleimani era un oficial de top al Republicii Islamice Iran, iar executarea sa în văzul tuturor reprezintă o escaladare accentuată a conflictului dintre SUA şi Iran, toate cu riscul de a provoca Iranul să răspundă“, scriu ziariştii de la NYT. Redacţia ziarului apreciază că această escaladare din partea americanilor este agresivă, dacă nu impulsivă, având în vedere că SUA nu au răspuns unor provocări anterioare, cum ar fi atacul asupra instalaţiilor petroliere ale Arabiei Saudite, un aliat al americanilor. Acţiunea militară a SUA, continuă ziariştii, a dus la creşterea pericolului izbucnirii unui război. Un răspuns în forţă al Iranului, cum ar fi un atac cibernetic, ar cere o reacţie pe măsură din partea Americii, „riscul fiind izbucnirea unui război total cu consecinţe enorme pentru Orientul Mijlociu şi nu numai“. Redacţia NYT avertizează că „şocurile atacurilor aeriene americane din Irak s-ar purea să fie abia la început“. Loviturile contra miliţiei susţinute de Iran au declanşat proteste antiamericane care s-ar putea să întărească influenţa Iranului. Boardul editorial al Chicago Tribune pune în balanţă două aspecte ale atacului ordonat de Trump: decizia preşedintelui este „fie decisivă şi necesară, fie un pariu periculos“. Ce se va întâmpla de acum încolo va fi crucial. Pentru Los Angeles Times, una dintre problemele pe care le ridică jocul lui Trump este că cei mai mulţi dintre americani habar n-au ce face preşedintele lor. „Este un teritoriu periculos, dar ar fi liniştitor să ştim dacă el s-a gândit la consecinţele acţiunilor sale“, scrie redacţia LA Times.
Pentru The Hill, preşedintele Trump s-a băgat în poate cel mai semnificativ pariu al preşedinţiei sale autorizând atacul cu dronă asupra unui comandant militar iranian de top. Ziarul publică un avertisment al unui fost director al CIA care spune că „vor muri americani din cauza uciderii lui Suleimani“.
Redacţia Bloomberg nu aveam până ieri o opinie despre acţiunile lui Trump în privinţa Iranului, însă redactorii agenţiei amintesc că generalul Suleimani i-a bântuit pe americani mai bine de două decenii, fiind un adversar mortal în vina căruia a fost pusă moartea a sute de soldaţi americani în Orientul Mijlociu. De asemenea, redactorii Bloomberg cred că un război cu Iranul poate fi evitat pentru că situaţia nu este atât de dificilă pe cât pare. Iranul nu vrea război, şi nici SUA. Însă riscurile sunt crescute pentru că pot exista neînţelegeri, greşeli de comunicare şi erori în interpretarea semnalelor. De asemenea, jurnaliştii de la Bloomberg cred că oficialii iranieni iau probabil în considerare un atac cybernetic contra SUA. Hakerii iranieni au experienţă îm acest sens, atacând în 2014 reţeaua de cazinouri din Los Angeles a miliardarului Sheldon Adelson, care cu câteva luni înainte sugerase că SUA poate da o lecţie Iranului detonând un focos nuclear în deşertul iranian. Atacul cybernetic i-a produs lui Adelson, devenit între timp un susţinător înfocat al lui Trump, pagube de peste 40 de milioane de dolari.
