Politică

Industria farma schimbă încă un ministru al sănătăţii, al 14-lea în ultimii 20 de ani

Industria farma schimbă încă un ministru al sănătăţii, al 14-lea în ultimii 20 de ani

Industria farma schimbă încă un ministru al sănătăţii, al 14-lea în ultimii 20 de ani

Autor: Iulian Anghel, Mihaela Claudia Medrega

05.08.2011, 00:08 1751

Cseke Attila, ministrul sănătăţii (al 14-lea ministru în ultimii20 de ani) şi-a înaintat ieri demisia, nemulţumit de banii carei-au fost repartizaţi la rectificarea bugetară. Din cei 1 miliardde euro ceruţi a primit doar 80 de milioane de euro.

Pe fondul tensiunilor din ce în ce mai mari cu Casa Naţionalăde Asigurări de Sănătate (CNAS), ministrul şi-a înaintat ieridemisia după o discuţie aprinsă cu primul-ministru Emil Boc,acuzând că nu a primit mai mulţi bani - cu două săptămâni înainteel se aştepta ca rectificarea să-i aducă 1 mld. euro - şi acu­zândtotodată Ministerul Finanţelor că taie şi spânzură în problemabanilor. Lipsa comu­ni­că­rii la nivelul Guvernului iese, iată, înevi­denţă dintr-un conflict în sânul Execu­tivului. Nu doarjurnaliştii nu sunt informaţi, ci şi mi­niş­trii, Cseke acuzând căproiectul legii rec­tificării i-a fost pus sub nas cu puţin înaintede a fi aprobat, lucru negat de Finanţe.

Oamenii din industria farma spun că re­gretă demisiademnitarului, Dragoş Da­mi­an, CEO al producătorului TerapiaRanbaxy, afirmând că Cseke este primul-ministru care a începutreforma. In­teresele industriei sunt însă enorme, în­trucât statuleste în acest caz "client captiv", iar profitul sigur.

Plângerile miniştrilor sănătăţii pentru baniau fost constante de-a lungul anilor, deşi acest domeniu este,practic, un sac fără fund. Întotdeauna se cer mai mulţi bani deşian de an în sistem intră din ce în ce mai mulţi fără ca acest lucrusă se reflecte în calitatea actului medical.

Pe de altă parte, Cseke este ministrul în mandatul căruia apornit o reformă dură a sistemului, peste 200 de spitale (din cele475) fiind închise, comasate sau transformate în azile de bătrâni.Tot în mandatul lui au fost puse la punct detaliile sistemului de"coplată". Dar dacă ministrul şi-a fixat ca ţintă fina­lizarearestructurării, atunci de ce a plecat şi nu a rămas în continuaresă-şi apere punctul de vedere? În acest moment se încheiasepro­cesul de clasificare a spitalelor şi este în desfăşurare cel deacreditare a lor.

În toată această agitaţie a revenit, con­stant, problemabanilor, iar re­cla­maţiile sună că ei sunt mereu prea puţini, încondiţiile în care fondurile pentru sănătate au avut o creşteresusţinută până în 2009 (dublându-se în cinci ani).

Înainte de rectificare, bugetul Ministe­rului Sănătăţii era deaproximativ un miliard de euro (4,4 mld. lei), iar cel a CNAS de3,9 mld. euro (16,5 mld. lei).

În Sănătate se vorbeşte despre bani defalcat pe cele douăinstituţii pentru că au roluri diferite, fără să exis­tente orelaţie de sub­ordonare între ele. Pe de o parte, Minis­te­rulSănătăţii face poli­tica sanitară, adică este responsabil depro­iecte de lege din domeniu şi finanţează numai o mică parte dinchel­tu­ieli, în condiţiile în care instituţia respon­sabilă cufinanţarea sistemu­lui este CNAS.

A încercat fără succes subordonarea CNAS

Anul trecut ministrul Cseke Attila a încercat subordonareainstituţiei, însă nu a reuşit. A încercat şi anul acesta şi aforţat no­ta cu două săptămâni în urmă, fără folos, pro­vocând însăintervenţia preşedintelui Traian Băsescu, care a ameninţat că dacăCseke şi Nicolae Lucian Duţă, preşedintele CNAS (care este susţinutde PDL), nu se înţeleg, atunci vor pleca amândoi acasă.

Pe de altă parte, industria farma, aflată în conflict permanentcu Ministerul Sănă­tăţii din cauza arieratelor, este şi singuraindustrie care a prosperat în timpul crizei. Piaţa de medicamente aajuns la 836,9 mil. euro în primele patru luni ale acestui an, încreştere cu 5,5% comparativ cu perioada similară a anului trecut,potrivit datelor firmei de cercetare de piaţă IMS Health. Pe dealtă parte, în volum creşterea a fost de 4,7% în acest interval. Înultimul an piaţa farma a dat semne de încetinire a ritmului decreştere, iar evoluţia din primele patru luni se înscrie în aceastătendinţă. Industria resimte probleme de finanţare, dar şiîntârzieri ale decontărilor de către stat. Anul trecut piaţafarmaceutică a urcat cu 16%, la 10,2 mld. lei (2,4 mld. euro),datorită avan­sului din sectorul de retail (din far­ma­cii), însăritmul de creştere a scăzut pentru al treilea an consecutiv, pefondul crizei financiare, con­form datelor IMS. În 2009 piaţafarma­ce­utică a ajuns la 2,1 mld. euro.

În urmă cu apro­xi­ma­tiv două săp­tă­mâni preşedintele astârnit o furtună când a susţinut că arieratele în sănătate nu maitrebuie plătite până când nu se regle­men­tează sistemul deachiziţii de medicamente şi în spitale şi cele distribuite prinfarmacii.

Despre ce vorbea preşedintele până la urmă?

Disputa între industria farma şi auto­ri­tăţi se desfăşoară aşa:primii acuză întâr­zie­rile în achitarea facturilor, ultimii ceramâ­nări. Cele mai consistente sume la plată pen­tru medicamente auapărut în toamna tre­cu­tă: 240 mil. euro şi asta după ce în varăfu­se­seră achitate alte facturi de 470 mil. euro. Din aceşti baniau fost finanţate datoriile spi­talelor şi medicamentele gratuiteşi compensate.

În 2009 soluţia fusese rostogolirea datoriilor către furnizoriide medicamente în 2010 prin extinderea termenelor de plată, iar cubanii rămaşi s-au suportat chletuielile spitalelor.


Punct şi de la capăt

Doar că în 2011 problemele au reapărut. Colegiul Farmaciştilor aanunţat în iunie că va sesiza Comisia Europeană pentru neplata a535 mil. lei (127 mil. euro), contra­va­loarea reţetelor de diabetşi oncologie pe ulti­mele şase luni din 2010, bani pe careadministraţia nu-i recunoaşte.

Aceasta este situaţia în care pre­şe­dintele a cerut stopareaachitărilor facturilor în sănătate şi motivul pentru care ministrula revenit cu sugestia ca CNAS să-i fie trecută în subordine sau celpuţin ca aceste două instituţii să se unească pentru că ambele cerbani şi nimeni nu mai ştie pe ce cheltuieşte şi pentru ce. Acesteisituaţii i s-a adăugat pro­cen­tul mic pe care Ministerul Sănătăţiil-a primit la rectificare (cerea 1 mld. euro, trei sferturi urmândsă fie date CNAS).

Surse guvernamantale, citate de Media­fax, susţin că premierulEmil Boc a încercat să-l calmeze pe Cseke spunându-i că va pri­mimai mulţi bani în luna octombrie, când Guvernul va opera o nouărectificare, dar Cseke a reclamat inclusiv un tratamentdis­cri­minatoriu în comparaţie cu CNAS, condusă de PDL.

Oamenii din industrie regretă plecarea mi­nistrului, dar vorbescşi de eşecul reformei.

Dragoş Damian, CEO al producă­to­rului de medicamente TerapiaRan­baxy, spune că regretă demisia minis­tru­lui, având în ve­derecă este primul ministru care a în­ce­put reforma, cu toate că lanivelul sistemului de medi­camente "reforma nu a reuşit".

"Este primul mandat de ministru în tim­pul căruia a începutreforma. Eu perso­nal re­gret că a demisionat. O parte din reformă,res­pectiv reforma sistemului de me­dica­men­te, nu a reuşit.Probabil nu a avut sprijin politic şi tehnic. Nu am crezutniciodată că va primi 4 mld. lei la rectificare. Orice ministru alsănătăţii ar cere aceşti bani nu i-ar primi."

AFACERI DE LA ZERO