Iohannis este siderat: Eu am negociat patru zile şi patru nopţi pentru 80 mld. euro la Bruxelles. Cum să ajungem să tăiem salarii? În niciun caz. El vorbeşte de 80 mld. de euro finanţări europene şi întrebarea este de ce nu se transformă în venituri la buget cele 80 mld. de euro care ar trebui să intre de la UE

♦ Preşedintele României, Klaus Iohannis, a intrat tăios în problema reechilibrării bugetului, după ce guvernul a constatat că pe primele trei luni veniturile sunt cu 10 procente mai mici decât cele aşteptate

Toată lumea vorbeşte că banii din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi fonduri europene structurale, în valoare de 80 de mld. de euro, ar trebui să fie salvarea României şi să imprime creştere economică. Întrebarea este de ce nu se transformă aceşti bani în venituri la buget.

Întrebat de gaura bugetară de 20 de mld. de lei, preşedintele Klaus Iohannis a spus că a negociat la Bruxelles patru zile şi patru nopţi cele 80 de mld. de euro fonduri euro­pene, care trebuie să fie valorificaţi de guvern. „Când s-au negociat fondurile europene şi fondurile pentru PNRR, am fost cu echipă la Bruxelles, unde am negociat patru zile şi patru nopţi şi am obţinut atunci 80 mld. euro, fonduri europene şi fonduri pentru PNRR pentru proiecte din România. Este o oportunitate imensă şi treaba guvernului este, clar, să creeze cadrul pentru ca aceşti bani să fie atraşi în folosul firmelor româneşti, în folosul românilor, în ansamblu pentru a dezvolta economia românească“, a spus ieri, preşedintele Klaus Iohannis, după o vizită la Renewable Energy School of Skills, o organizaţie pentru pregătirea specialiştilor în energie eoliană.

În 2009, cu un an înainte ca guvernul Boc să taie salariile bugetarilor cu 25% pentru o gaură în buget de 1 mld. de euro, chel­tuiala cu salariile însemna 9,2% din PIB. Acum, cheltuiala cu salariile înseamnă 8% din PIB-ul prognozat în 2023 şi gaura bugetară este de 4 mld. euro (20 de mld. lei). În 2009 însă, România nu avea la poartă 80 de mld. de euro pentru economie şi buget.

Fondurile nu sunt destinate direct chel­tuielilor bugetare cu salarii sau pensii. Dar, de exemplu, când o companie din România, fie ea românească sau multina­ţională, produce local şi face profit livrând pentru investiţiile din bani europeni, impo­zitul pe profitul respectiv se face venit la bugetul de stat, din care se plătesc inclusiv salarii.

Mai întâi este nevoie de atragerea banilor europeni, comentează Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele asociaţiei analiştilor financiari CFA România: „Întâi trebuie luaţi banii europeni. Vedem că la PNRR chiar există riscul să nu îi putem lua pe toţi şi acum situaţia ideală a devenit să îi luăm cu întârziere şi în situaţia cea mai rea să nu îi mai luăm.“