Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat, luni, că cercetarea din România riscă să ”regreseze la nivelul anilor ’90” din cauza intenţiei Guvernului de a adopta o ordonanţă care conţine prevederi ce pun în pericol calitatea şi independenţa cercetării din ţara noastră.
”Preşedintele României, Klaus Iohannis, avertizează că cercetarea din România riscă să regreseze la nivelul anilor ’90 din cauza intenţiei Guvernului de a adopta Ordonanţa privind activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare, publicată pe site-ul Ministerului Cercetării şi Inovării. Aşa cum a fost deja subliniat de reprezentanţi ai cercetătorilor şi ai mediului universitar, proiectul conţine prevederi care pun în pericol calitatea şi independenţa cercetării din România şi riscă să blocheze procesele de europenizare şi internaţionalizare ale acesteia, cu impact negativ asupra performanţei în inovare şi asupra competitivităţii economice şi bunăstării sociale”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX de Administraţia Prezidenţială.
În opinia şefului statului, principalele efecte directe ale propunerii de ordonanţă sunt deprofesionalizarea managementului în cercetare, reducerea transparenţei sau chiar dispariţia alocării fondurilor pe baze competitive, aşa cum o cere buna practică europeană şi internaţională, dar şi creşterea riscului de politizare a finanţării cercetării în general, anulând practic un întreg proces de aliniere la buna practică internaţională început în anii ’90.
”Ordonanţa menţine direct ministerul, cu o conducere politică şi fără o capacitate managerială dovedită, ca principal coordonator al programelor din Planul naţional. Sunt eliminate organismele care se ocupau anterior de managementul finanţării pe bază de competiţie a proiectelor de cercetare şi sunt transferate o parte din atribuţiile acestora către instituţii de cercetare, care sunt şi beneficiare ale granturilor de cercetare. Este total neclar rolul pe care consiliile naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare îl vor mai juca. Întreg demersul de politizare a managementului cercetării va împiedica de facto şi afilierea la instituţii europene care grupează agenţiile independente de finanţare a cercetării, cum este, de exemplu, Science Europe, şi va face imposibile colaborările de tip joint-calls / joint-programmes cu agenţiile independente de finanţare a cercetării, dezvoltării şi inovării din alte ţări. Pentru actualul Guvern, performanţa în cercetare nu reprezintă o prioritate! Astfel, Ordonanţa menţine doar programul de finanţare NUCLEU şi anulează finanţările instituţionale de performanţă, renunţându-se la evaluarea internaţională. Mai mult, prin facilitarea acordării directe de fonduri către instituţii (publice şi private deopotrivă), se reduce transparenţa alocării fondurilor pentru proiecte individuale de cercetare, principiu-cheie în finanţarea pe bază de merit a activităţii de cercetare ştiinţifică”, se mai arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, Guvernul a redus substanţial alocarea de fonduri pentru cercetare în ultima propunere de rectificare bugetară (10% din bugetul anual al cercetării), în condiţiile în care bugetul cercetării este oricum de cinci ori mai mic decât recomandarea europeană de 1% din PIB. În locul asigurării unui maxim de finanţare posibil, a unui cadru legal normativ predictibil şi coerent cu modul de funcţionare al activităţii de cercetare pe plan european, propunerea de ordonanţă duce la scăderea independenţei şi transparenţei activităţii de cercetare şi creşte riscul politizării acesteia.
”Din păcate, se observă un efort susţinut în ultimele luni de a decupla cercetarea de practicile din mediul ştiinţific la nivel mondial. Eforturile de eliminare a cercetătorilor şi profesorilor români din diaspora, cât şi străini din procesul de evaluare a proiectelor depuse în cadrul competiţiilor naţionale de finanţare, actualul proiect de ordonanţă de guvern şi recentele propuneri de rectificări bugetare, transmit un semnal grav despre starea cercetării româneşti, ale cărei rezultate ocupă un loc îngrijorător în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Preşedintele României subliniază încă o dată că România Educată, cu o economie bazată pe inovare şi valoare adăugată, nu poate avea un viitor în condiţiile în care sectorul de cercetare este sabotat constant din interese politice. Clientelismul politic riscă să primeze în faţa nevoii de a asigura transparenţă decizională şi financiară în domeniul cercetării, precum şi în faţa importanţei de a alinia cercetarea la practicile internaţionale”, se mai precizează în documentul citat.
Ministerul Cercetării şi Inovării (MCI) a pus în dezbatere publică o ordonanţă simplă de Guvern care prevede finanţarea „în sistem competiţional” a programelor şi proiectelor în domeniu şi alocarea, prin ordinul ministrului, a sumelor aferente.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului, necesitatea apariţiei acestui nou act normativ se bazează pe nevoia de a alinia regulile naţionale cu practicile europene, pe dorinţa autorităţilor de a eficientiza activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare din România, precum şi pentru asigurarea unei „finanţări predictibile şi substanţiale a cercetării”.
Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea reprezintă, potrivit proiectului de ordonanţă pus în dezbatere publică, „principalele activităţi creatoare de cunoaştere şi generatoare de progres economic şi social, încurajate şi sprijinite de către stat, conform Constituţiei României”.
Printre scopurile actului normativ se numără „definirea politicii statului, în vederea realizării obiectivelor de interes naţional în acest domeniu”, „stabilirea activităţii de cercetare-dezvoltare şi inovare ca prioritate naţională”, „adoptarea politicilor de stimulare şi coordonare la nivel naţional a activităţii de cercetare-dezvoltare şi inovare”, „asigurarea surselor de finanţare” în domeniu, „elaborarea de politici şi reglementări pentru crearea în economie a unui mediu favorabil” cercetării, dezvoltării şi inovării, precum şi „protejarea patrimoniului ştiinţific naţional”.
