Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au respins, miercuri, contestaţia lui Liviu Dragnea la sechestrul pe avere dispus de DNA în dosarul Tel Drum, astfel că preşedintele PSD rămâne cu măsura asiguratorie.
Procurorii au pus, în luna noiembrie anul trecut, sechestru de peste 127 milioane lei (peste 27 de milioane euro) asupra bunurilor lui Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum. Un teren de aproape 3.000 de metri, un apartament de 80 de metri pătraţi, două maşini şi mai multe sume de bani aflate în conturile lui Liviu Dragnea sunt printre bunurile sechestrate, anchetatorii căutând şi altele care i-ar aparţine liderului PSD.
Ulterior, liderul PSD a contestat măsura sechestrului, însă miercuri magistraţii au respins această contestaţie ca fiind inadmisibilă. Avocatul liderului PSD a declarat, miercuri, că argumentele prezentate au vizat un răspuns favorabil de la OLAF.
„Întreaga anchetă a DNA se fundamentează, potrivit actelor, pe cele două anchete OLAF. Or, zilele acestea am primit un răspuns oficial din partea OLAF, care spune că niciodată nu l-a investigat pe domnul Dragnea. Toată argumentaţia procurorilor e lipsită de realitate, din moment ce OLAF confirmă în scris că niciodată Dragnea nu a fost investigat şi nu au fost identificate fraude în legătură cu acvtivitatea dumnealui. Acesta este temeiul pentru care noi spunem că nicio măsură de indisponibilizare a bunurilor sale nu are fundament legal. Răspunsul OLAF confirmă că întreaga anchetă a DNA e una bazată pe speculaţii. Cele două rapoarte OLAF au prezentat două rapoarte legate de lucrările de reabilitare la două drumuri judeţene din Teleorman. În acea investigaţie, subiect erau alte persoane, nu Dragnea”, a declarat Maria Vasii, avocatul lui Liviu Dragnea.
Faptele ar fi fost comise în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, iar dosarul a fost deschis ca urmare a sesizării OLAF (Oficiul european antifraudă). În dosarul „Tel Drum”, în 13 noiembrie, procurorii DNA au anunţat, oficial, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privinţa acordării de contracte. Faptele ar fi fost comise în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. "Până în acest moment, nici autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene) nu s-a constituit parte civilă cu privire la sumele ce ar fi fost obţinute nelegal din fonduri europene de peste 20 milioane euro), nici Consiliul judeţean Teleorman nu s-a constituit parte civilă cu privire la prejudiciul ce ar fi fost produs prin infracţiunile de abuz în serviciu ( peste 31 milioane lei)", au transmis procurorii.
