Politică

Megaparlamentul României: 588 de parlamentari, aproape cât Bundestagul. Băsescu nu convoacă Legislativul înainte de oficializarea rezultatelor

Megaparlamentul României: 588 de parlamentari, aproape cât Bundestagul. Băsescu nu convoacă Legislativul înainte de oficializarea rezultatelor

Autor: Iulian Anghel

12.12.2012, 00:08 3150

Parlamentul României va avea un număr de membri aproape egal cu Bundes­tagul german (camera in­ferioară a parlamentului german), care are în actuala structură 622 de deputaţi şi este mai mare decât parlamentul Poloniei, care are 560 de membri la o populaţie de 38 mil. locuitori.

Potrivit Constituţiei, Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

După convocarea Parlamentului încep discuţiile pentru formarea guvernului, iar preşedintele trebuie să invite la consultări partidul care a obţinut peste 50% din mandate sau, dacă nu există o astfel de majoritate, toate partidele din Parlament.

Admi­nistraţia Prezidenţială a comunicat ieri că preşedintele Traian Băsescu va convoca Parlamentul şi va anunţa programul de consultări pentru desemnarea premierului care să formeze viitorul guvern imediat după publicarea în Monitorul Oficial a rezultatului alegerilor.

"Administraţia Prezidenţială in­formează că preşedintele României domnul Traian Băsescu va convoca Parlamentul României şi va anunţa programul de consultări pentru desemnarea prim-ministrului Guver­nului României care să formeze vii­torul guvern imediat după publi­carea în Monitorul Oficial a re­zul­tatului alegerilor", se arată într-un comu­nicat al Administraţiei Prezi­denţiale.

Rezultatul alegerilor se publică în Monitorul Oficial după validarea lor de către Biroul Electoral Central (BEC). Cel mai probabil, acestea vor fi validate vineri. Preşedintele nu este obligat de vreun termen constituţional să desemneze premierul într-un anume orizont de timp şi care să ceară apoi, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului.

Premierul Victor Ponta, pro­punerea USL pentru poziţia de şef al viitorului guvern, a calificat drept iresponsabilă o eventuală tergiversare a desemnării premierului.

"Eu exprim speranţa, ca lider al USL şi premier în funcţie, ca fi­nalizarea procedurilor constitu­ţionale de desemnare şi învestire să aibă loc cât mai repede pentru că nu avem buget pentru 2013 - nici nu avem cum, pentru că noul Guvern îl propune -, iar dacă întârziem prea mult nu mai vine delegaţia FMI. Pe de altă parte, în 2013 ar trebui să intre în vigoare nişte legi care produc efecte fundamentale asupra bugetului", a spus premierul, citat de Mediafax.

El s-a arătat sigur că va continua la Palatul Victoria: "Acuma (după rezultatele alegerilor - n. n.), dumnea­voastră chiar credeţi că mai e cineva atât de fraier încât să se ducă la domnul Băsescu să-i dea mandatul? Bun... nu e exclus niciodată. Sunt oameni care m-au surprins şi pe mine!".

Cu 395 de mandate parlamentare, USL şi-a asigurat o majoritate consti­tuţională (67,17% din mandate) şi va putea modifica Constituţia fără aju­torul altcuiva.

ARD are 13,6% din mandate (80 de parlamentari), PPDD are 11,3% mandate (67 de parlamentari), UDMR are o pondere parlamentară de 4,6% (27 de parlamentari), iar minorităţile care au 18 deputaţi (nu au senatori) au 3% din Parlament.

Discuţiile despre un parlament cu 300 de membri şi referendumul aprobat în 2009 pentru limitarea numărului parlamentarilor au avut ca rezultat cele de mai sus, un parlament superumflat, mai mare decât toate celelalte de dinainte.

Distribuirea mandatelor în a doua parte a procesului (redistribuirea) i-a ajutat pe mulţi dintre fruntaşii partidelor perdante să ajungă în Parlament, deşi nu au câştigat colegii uninominale.

Astfel, Vasile Blaga, Mihai Răzvan Ungureanu, Elena Udrea, Cezar Preda, Ioan Oltean, Gheorghe Ialo­miţianu (fost ministru de finanţe) sau Roberta Anastase se vor regăsi în viitorul parlament, deşi a trebuit să tremure pentru situaţia lor.

Şi Monica Ritzi, fostul ministru al tineretului, cercetată penal, a reintrat în Parlament pe locurile PPDD.



"Ofensivă" externă pentru desemnarea lui Ponta

Jose Manuel Barroso: Nu vor exista dificultăţi în a colabora cu Victor Ponta

Preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso a declarat luni la Oslo, unde participa la ceremonia de înmânare a Premiului Nobel pentru Pace decernat Uniunii Europene, că nu vor exista dificultăţi în a colabora cu premierul român Victor Ponta, relatează Reuters în pagina electronică. "Noi am exprimat unele îngrijorări cu privire la anumite decizii adoptate în România, dar eu cred că premierul Ponta a răspuns îngrijorărilor noastre şi şi-a dovedit angajamentul de a corecta lucruri care au fost nepotrivite, din punctul nostru de vedere", a declarat Barroso pentru Reuters. Preşedintele CE declara în iulie după scandalul suspendării lui Traian Băsescu, la prezentarea raportului privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), că România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei, dar că trebuie să îşi respecte angajamentele, situaţia urmând să fie monitorizată şi un nou raport să fie adoptat în acest an.

Swoboda, liderul Socialiştilor Europeni: Băsescu trebuie să respecte rezultatele alegerilor

Liderul grupului S&D (socialişti şi democraţi) din Parlamentul European (PE) Hannes Swoboda a declarat ieri la Bruxelles că preşedintele Băsescu încă "ezită şi rezistă" privind nominalizarea premierului, însă în toate ţările democratice regula e ca şeful statului să respecte rezultatul alegerilor şi să îl desemneze pe cel susţinut de majoritate "Aşa cum ştiţi, a fost un rezultat clar în alegerile din România şi acum e răspunderea preşedintelui să nominalizeze premierul. În toate ţările democratice este clar că preşedintele nominalizează pe câştigătorul alegerilor ca premier, nu alegând pe altcineva. Domnul Băsescu încă ezită şi rezistă", a afirmat într-o conferinţă la Bruxelles liderul grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European. Swoboda a adăugat că este absolut clar că noul guvern trebuie să continue lupta împotriva corupţiei, să respecte standardele europene privind statul de drept şi în modificarea Constituţiei, însă unul dintre aceste standarde este şi că "guvernul este instalat de majoritatea din Parlament, iar preşedintele trebuie să respecte rezultatul alegerilor". De asemenea, Swoboda a subliniat că şi Partidul Popular European (PPE) trebuie să intervină în acest caz pentru a asigura angajamentul pentru "standardele democratice şi statul de drept". "Domnul Băsescu este unul dintre reprezentanţii de seamă ai PPE, dar el a spus despre oponentul său politic că «poate înghiţi o broască, dar nu va putea niciodată să înghită un porc», adică domnul Ponta. Şi a intervenit şi în campania electorală şi a spus în mai multe zile că nu poate să nominalizeze ca premier pe câştigătorul alegerilor şi nu a fost nicio reacţie a PPE", a mai afirmat Swoboda.

Corlăţean către partenerii externi: Desemnarea lui Ponta, necesară şi legitimă

Ministrul de externe Titus Corlăţean afirmă în scrisoarea transmisă ieri omologilor din ţările UE şi NATO, precum şi conducerilor UE şi Consiliului Europei că desemnarea de către preşedintele Traian Băsescu ca premier a lui Victor Ponta este "necesară şi legitimă". Corlăţean aminteşte în scrisoarea sa dată publicităţii de MAE că USL va deţine majoritatea absolută în Parlament, românii exprimându-şi foarte clar opţiunea asupra majorităţii guvernamentale, iar delegaţia de observatori a Adunării Parlamentare a OSCE a evaluat pozitiv desfăşurarea scrutinului. "Aceste concluzii confirmă aşteptările legitime ale cetăţenilor României, dar şi cele exprimate de parteneri internaţionali ai României, ca toţi actorii politici din România să respecte voinţa cetăţenilor care au validat prin vot mandatul guvernului USL. În acest sens, desemnarea de către preşedintele României a candidatului la funcţia de prim-ministru în persoana actualului premier, colider al prezentei coaliţii guvernamentale va constitui o expresie necesară şi legitimă în plan politic şi instituţional a voinţei populare, care va răspunde integral standardelor şi principiilor democratice europene", a afirmat Corlăţean în scrisoarea sa.

AFACERI DE LA ZERO