Nu ştim azi care sunt motivele pentru care Diana Şoşoacă a fost scoasă de pe teren de Curtea Constituţională (CCR) chiar înaintea fluierului de începere a partidei prezidenţiale. Candidatura ei fusese acceptată de Biroul Electoral Central, instituţia care gestionează alegerile.
Constituţia, la articolul 146 al. f, consemnează între atribuţiile Curţii: “veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului”. Atât. Ce a găsit în neregulă Curtea în cazul Şoşoacă şi nu găsite Biroul Electoral Central? O să ştim când decizia va fi publicată în Monitorul Oficial. Însă, şi cu decizia publicată şi fără, votul judecătorilor este stupefiant pentru că ne uităm în Constituţie – care nu este chiar atât de opacă pe cât spun unii - şi nu vedem acolo un motiv plauzibil pentru care candidatura Dianei Şoşoacă putea fi respinsă. Respinsă nu de BEC (din motive tehnice, să zicem - nu sunt toate semnăturile sau sunt false, etc.), ci chiar de CCR care este garantul respectării Constituţiei, legea fundamentală care garantează „dreptul de a fi ales”: „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. (art. 16 al. 1).
Aceeaşi Constituţie, art. 37 (1): „Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3) , dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3)”.
Ce spun articolele constituţionale invocate aici?
Art. 16 (3): „Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.”
Articolul 40 (3): „Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.”
Poţi s-o întorci pe Diana Soşoacă pe toate părţile, poţi să-i scotoceşti prin toate buzunarele, să-i cântăreşti vorbele şi să-i evaluezi prietenii şi nu găseşti, din ce scrie Constituţia, un motiv pentru eliminarea ei din cursa prezidenţială. Este cetăţean român, are domiciliu în ţară, nu-i sunt interzise drepturile electorale, are toate celelalte drepturi garantate asemenea celor 19 milioane de cetăţeni cu drept de a alege şi de a fi aleşi. Constituţia şi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene îi garantează dreptul la exprimare, îi garantează dreptul de a-şi alege cum vrea amicii. Îi garantează chiar şi dreptul de a înjura UE în plenul Parlamentrului European, cum o face din ce în ce mai des.
Constituţia, art. 30 (1): „Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.” Art 30 (7) mai spune: „Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.” Să fie acest alineat motivul pentru elimimarea din cursa prezidenţială a Dianei Şoşoacă? Pai, dacă-i aşa, şi alţi înscrişi în cursă trebuia eliminaţi şi apoi mulţi dintre noi ar putea avea, în lumina acestui paragraf, dacă el ar fi interpretat absurd, o vină. Pentru că, în momentul în care eu zic, „ptiu în ce ţară de doi bani trăiesc!”, se poate lesne interpreta, în lipsa bunei-credinţe, că-mi defăimezi ţara sau pot să ajungi să dau direct cu capul de articolele din Codul penal referitoare la „tradarea de ţară”.
Indiferent de motivaţia Curţii, precedentul a fost crea şi este unul deloc liniştitor. Cinci oameni din şapte prezenţi la şedinţa Curţii Constituţionale (nouă membri în total) au decis că electoratul nu poate vota chiar ce vrea el. Dar cum ar fi ca justiţia austriacă să invalideze alegerile legislative din ţară, ce tocmai au trecut, pe motiv că au fost câştigate de un partid care, în urmă cu mai bine de jumătate de secol, a fost înfiinţat de un nazist? Diana Şoşoacă a fost aleasă în Parlamentul European, reprezintă România acolo. Candidatura ei pentru prezidenţiale a fost validată de Biroul Electoral Central şi nu au fost probleme. Dar este invalidată de Curtea Constituţională care nu are niciun temei să se amestece într-un proces politic, decât în măsura în care o candidatură încalcă Constituţia. Va fi curios să vedem cum împacă judecătorii CCR articolele constituţionale privind garantarea drepturilor fundamentale cu presupuse încălcări ale Constituţiei care au drept consecinţă gravă eliminarea din cursă a unui candidat.
