În Bucureşti au ieşit ieri la chemarea opoziţiei câteva mii de oameni - 7.000 după estimările jandarmilor, 13.000 după datele participanţilor. La încheierea ediţiei aceştia încercau să facă joncţiunea cu manifestanţii din Piaţa Universităţii. Oamenii au cerut anticipate, căderea Guvernului şi demisia preşedintelui.
Întrebarea este cât de fezabilă este organizarea anticipatelor, având în vedere că mai sunt în jur de opt luni până la cele la termen. Apoi, va reuşi opoziţia să-şi impună programul şi să-l facă credibil în ochii populaţiei?
De cealaltă parte, preşedintele Traian Băsescu a ieşit ieri public, pentru prima dată de la declanşarea protestelor. El s-a întâlnit cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, dar nu a suflat o vorbă despre proteste, deşi, în trecut, nu pierdea niciun moment să dea replica. În schimb, a vorbit despre creşterea economică din 2011 care a fost, a spus el, peste aşteptările multora.
Datele oficiale preliminare care vor fi publicate în februarie vor arăta, probabil, că economia a crescut în 2011 cu 2% sau cu un pic peste, impulsionată de un an agricol bun, şi de un neaşteptat avânt al construcţiilor. Inflaţia a fost şi ea la nivelul cel mai de jos din ultimii 20 de ani.
Dar lucrurile nu sunt aşezate încă. Teama de ceea ce se va întâmpla în 2012 este chiar mai mare decât în 2011 din cauza contextului extern. Iar o înrăutăţire a situaţiei ar putea lovi în creşterea economică a României, prevăzută şi ea în jurul procentului de 2%. În aceeaşi vreme, datele de la finele anului trecut arată că investiţiile străine s-au prăbuşit cu peste 40%, în vreme ce datoria publică continuă să crească rapid, ceea ce ar putea pune sub semnul întrebării costul finanţărilor viitoare. Iar România trebuie să împrumute anul acesta pentru a-şi acoperi deficitul şi a rostogoli datoria în jur de 16 mld. euro.
În rândul populaţiei există temeri majore. O analiză a ZF publicată astăzi arată că teama faţă de ceea ce se întâmplă în economie, teama de pierderea locurilor de muncă îi face pe mulţi tineri să amâne să se căsătorească şi să aibă copii. Numărul de naşteri a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani - iar statistica îngrijorătoare reflectă clar frica de viitor.
Totuşi există şi semne de dezmorţire. În economie se fac angajări, iar managerii companiilor consultaţi în ultimele săptămâni de ZF au arătat că ei se aşteaptă la creşteri ale businessului în 2012.
De pildă, compania farma Roche se aşteaptă la o creştere moderată a vânzărilor, în jurul a 5%.
Dar omul de afaceri Mihai Miron, proprietarul afacerii Ropharma care operează o reţea de 110 farmacii, are două variante de buget pentru 2012, una care prevede o creştere cu 15% şi alta care prevede un plus de peste 20% al businessului.
Radu Timiş, preşedintele şi acţionarul CrisTim, una dintre cele mai importante afaceri de familie din industria alimentară, anunţă că se aşteaptă la o creştere de 20% a cifrei de afaceri în acest an. Laurenţiu Lupuşor, director general al producătorului de materiale de construcţii Baumit România, parte a concernului austriac Schmid Industrie Holding, spune şi el că se aşteaptă ca 2012 să fie mai bun decât anii precedenţi.
Iată, aşadar, care sunt speranţele de ieşire la liman, dar această ieşire trebuie sprijinită. Factorul politic este şi el important în impulsionarea creşterii, iar un program economic este esenţial în evoluţia economiei.
În programul economic lansat în primăvara trecută, USL îşi propune înjumătăţirea cheltuielilor statului cu bunurile şi serviciile, care înseamnă cam opt miliarde de euro anual. Aceasta este principala măsură de compensare a scăderilor veniturilor statului în urma diminuării cotei de CAS şi a relaxării fiscale pe zona veniturilor salariale, prevăzută de acelaşi program.
PSD, PNL şi PC îşi propun revenirea la cota progresivă de impozitare, dar "în jos", în sensul că impozitul pe venit pentru salarii mari nu va depăşi actualul nivel al cotei unice de 16%.
Ar urma să existe o cotă de 8% a impozitului pe veniturile de până la 800 de lei/lună, o cotă de 12% pentru veniturile între 800 de lei/lună şi 1.600 de lei/lună şi o ultimă treaptă de impozitare de 16% pentru veniturile care depăşesc 1.600 de lei/lună. Concomitent, salariul minim ar urma să crească la 800 de lei/lună.
TVA ar urma să scadă treptat până la sfârşitul celor patru ani de guvernare de la 24% la 19%. Potrivit documentului, ţinta măsurilor propuse pe zona pieţei de muncă este crearea a 1 milion de job-uri noi.
Dar toate aceste propuneri trebuie dezbătute public. La mitingul de ieri liderii USL nu au spus nimic despre acest program. Revendicarea majoră sunt alegerile anticipate şi o eventuală demisie a preşedintelui Traian Băsescu.
Liderul PSD Victor Ponta a salutat în timpul mitingului sindicatele şi ONG-urile care au renunţat la a discuta cu Guvernul, menţionând că "anul acesta este sfârşitul lui Traian Băsescu şi un nou început pentru România".
"Anul acesta este sfârşitul lui Traian Băsescu şi un nou început pentru România", a spus Ponta.
Dar România are nevoie şi de dialog.
În fapt, ce ar putea cere USL puterii, în condiţiile în care este greu de crezut, cel puţin la acest moment, că vor fi organizate alegeri anticipate? În primul rând, renunţarea la comasarea alegerilor decisă la finele trecut şi contestată de opoziţie şi organizaţiile civile. Apoi, să revină asupra actelor normative, şi ele contestate - legea pensiilor, noua lege a salarizării sau Codul muncii - dar şi să îngheţe până în alegeri toate proiectele, de fapt ceea ce preşedintele Traian Băsescu numeşte "reforme" şi care, spune el, vor continua şi în 2012. Dialogul ar trebui să pornească şi puterea căreia îi este contestată acum legitimitatea să oprească acest proces până la alcătuirea unei majorităţi care să nu fie pusă sub semnul întrebării. De altminteri, liderul UDMR Kelemen Hunor, a cărui formaţiune participă la guvernare, a şi spus ieri că aşa-numitele reforme trebuie oprite pentru că nu există pentru ele susţinere.
Dar va putea USL să ceară Guvernului şi majorări de salarii sau pensii? Premierul Emil Boc a fost clar pe poziţie zilele trecute când a spus că economia nu permite pur şi simplu acest lucru.
Protestul din România a primit ieri sprijinul cel mai înalt al socialiştilor şi liberalilor europeni, grupări politice la care PSD şi PNL sunt afiliate, în vreme ce PDL a susţinut că contestatarii puterii încearcă să confişte politic nemulţumirea străzii.
Liderul Partidului Socialiştilor Europeni, Serghei Stanişev, a cerut Guvernului de la Bucureşti respectarea standardelor democratice şi l-a somat să respecte sistemul care permite organizarea unor alegeri libere şi corecte cu cea mai apropiată ocazie.
"În calitate de lider al Partidului Socialiştilor Europeni (PES), cer Guvernului român să respecte standardele democratice de bază şi îi somez pe aceştia să respecte sistemul care permite organizarea unor alegeri libere şi corecte cu cea mai apropiată ocazie."
El spune că, în semn de solidaritate cu Partidul Social Democrat şi "cu miile de români curajoşi care au protestat în stradă", doreşte să îşi exprime dezaprobarea faţă de "continua eroziune a standardelor democratice provocată de Guvernul PDL".
Preşedintele Partidului European Liberal Democrat şi Reformist, Graham Watson, a menţionat şi el într-un mesaj cu prilejul mitingului USL că îşi exprimă "îngrijorarea în legătură cu ceea ce se întâmplă" în România şi "speranţa" că vor avea loc alegeri anticipate "pentru a rezolva situaţia existentă".
"Nu este posibil să continui când ai un preşedinte care face abuz de puterile sale constituţionale, forţând trecerea legii sănătăţii prin Parlament. Nu este posibil să continui când poporul şi-a pierdut încrederea într-un guvern care a devenit leneş şi, de asemenea, dă semnale că a devenit corupt. Sunt multe lucruri de făcut pentru a continua progresele pe care România le face de atâţia ani în drumul său de a deveni o democraţie europeană modernă", potrivit unui mesaj al lui Watson, transmis de PNL.
În ceea ce o priveşte, puterea a fost ieri destul de discretă. Preşedintele a tăcut, dar nici premierul Emil Boc nu a mai ieşit public cu vreun mesaj.
În schimb, purtătorul de cuvânt al PDL Sever Voinescu a susţinut că partidul său crede că până la alegeri dialogul este cea mai bună cale pentru rezolvarea problemelor.
PDL consideră că USL are dreptul să organizeze mitingul politic, dar politizarea nemulţumirilor celei mai mari părţi a populaţiei este riscantă şi că liderii opoziţiei ştiu acest lucru, a adăugat Sever Voinescu, potrivit Mediafax.
Voinescu a spus că PDL mulţumeste românilor care-şi exprimă civilizat nemulţumirile în aceste zile, "pentru claritatea cu care îşi fac auzite cerinţele".
"Avem convingerea că, după această perioadă, politica în România va avea o altă faţă mai curată, mai apropiată de cetăţean. PDL crede în continuare că până la alegeri dialogul e cea mai bună cale pentru rezolvarea problemelor oamenilor şi pentru a tempera tensiuni şi frustrări", a precizat Voinescu.
El a spus că PDL a înţeles că trebuie să-şi amplifice efortul de dialog. "Noi vom continua să facem toate eforturile pentru a genera dialog cât mai deschis, mai cuprinzător", a adăugat liderul PDL.
Voinescu a menţionat că liderii opoziţiei au stat la aceeaşi masă cu cei ai majorităţii şi că solicitarea opoziţiei de convocare a sesiunii parlamentare extraordinare pentru a discuta situaţia politică, economică şi socială a fost primită de majoritate şi votată în unanimitate în Birourile permanente.
"Şi noi credem că Parlamentul este locul cel mai potrivit pentru aceste dezbateri şi această sesiune parlamentară este un pas înainte pe calea reconstrucţiei dialogului politic. În Parlament vom găsi soluţia traversării acestei perioade grele", a spus Sever Voinescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
