Deputatii au adoptat ieri legea privind introducerea votului uninominal la alegerile parlamentare, cu 231 de voturi "pentru", 11 voturi "impotriva" si 18 abtineri.
Actul normativ prevede ca viitorii senatori si deputati vor putea fi alesi in mod direct, doar in situatia in care vor castiga, din primul foc, 50% plus 1 din voturi. In caz contrar, impartirea voturilor se va face tot in mod proportional, pe partide.
In favoarea proiectului de lege s-au pronuntat la inceputul dezbaterilor deputatii PNL, PD-L, PSD, UDMR, PC si ai minoritatilor nationale alta decat cea maghiara, iar impotriva, cei ai PRM, care s-au opus de la bun inceput modificarii sistemului electoral.
Pana acum, parlamentarii romani au fost alesi potrivit unui sistem proportional, pe liste de partid. Legea va merge la promulgare, la presedintie.
Sistemul de vot dezbatut ieri de parlamentari se apropie mai degraba de cel uninominal cu compensare (jumatate dintre parlamentari alesi direct, jumatate pe lista), preferat de premierul Calin Popescu-Tariceanu, decat de cel uninominal in doua tururi, "ca la primari" - in care toti parlamentarii erau alesi in mod direct, pe care l-au sustinut presedintele Traian Basescu si PSD.
Potrivit sistemului votat ieri de Camera Deputatilor - care este decizionala -, cei mai multi dintre parlamentari isi vor castiga mandatele tot in mod indirect, deoarece o majoritate de 50% pentru ca un parlamentar sa fie ales direct este dificil de atins, in conditiile in care tot partidele vor desemna candidatii: cate un candidat pentru fiecare pozitie de senator si deputat.
Si chiar in situatia in care un candidat al unui partid obtine peste 50% plus 1 intr-un colegiu uninominal, exista posibilitatea ca el sa nu devina parlamentar daca formatiunea care il sustine nu a trecut pragul electoral de 5% sau de sase mandate de deputat si trei de senator intr-o circumscriptie.
Spre exemplu, un politician foarte popular, cum e cazul liderului PNG Gigi Becali, chiar daca va obtine majoritatea absoluta intr-un colegiu uninominal, tot nu va putea accede in Parlament daca partidul sau nu va obtine 5% la nivel national.
Mentinerea pragului electoral la nivel national face, asadar, ca accentul in campania electorala pentru alegerile parlamentare sa cada tot pe partide si nu pe candidati, desi, pe viitoarele listele electorale, va aparea numele candidatilor la pozitiile de senator si deputati si nu ale formatiunilor politice.
Introducerea pragului alternativ de sase mandate de deputati si trei de senatori intr-o circumscriptie electorala vine in sprijinul UDMR, formatiunea al carei electorat este scindat, dupa aparitia Uniunii Civice Maghiare. De altfel, reprezentantii Uniunii, care sunt parteneri la guvernare cu PNL, au amenintat ieri ca nu vor vota legea privind alegerea Senatului si Camerei Deputatilor, daca nu va fi asigurata o distribuire echitabila a mandatelor.
Deputatul UDMR Marton Arpad propusese ca pragul alternativ sa fie castigarea a patru colegii la Camera si doua la Senat, sustinand ca pentru castigarea a sase plus trei mandate ar fi nevoie de aproximativ 85% din voturile minoritatii maghiare.
Amendamentul UDMR a fost respins de deputati, in favoarea propunerii Uniunii votand doar 37 de deputati.
Deputatii PSD au respins propunerea UDMR, sustinand ca scaderea pragului electoral ar favoriza intrarea in Parlament a prea multor partide si ar duce la dificultatea formarii unor grupuri parlamentare.
Delimitarea geografica a colegiilor uninominale urmeaza sa fie stabilita prin hotarare de guvern, la propunerea unei comisii parlamentare speciale.
Discutiile s-au prelungit mult dupa terminarea programului de lucru din cauza opozitiei PRM - singura formatiune din parlament care, la nivel declarativ, nu sustine introducerea votului uninominal, si a "resuscitarii" de catre PSD a unui amendament deja respins de Comisia pentru Cod electoral, care prevede alegerea in mod direct si a presedintilor de Consilii Judetene.
Amendamentul a fost adoptat in ciuda criticilor ca reglementeaza o alta lege - cea a alegerilor locale - si ca ar putea fi atacat la Curtea Constitutionala din acest motiv. Introducerea sa ar duce la disparitia negocierilor politice din consiliile locale pentru desemnarea presedintelui si i-ar legitima pe "baronii" locali.
Amendamentul a fost formulat de deputatul PSD Victor Ponta si fusese respins de Comisia de Cod electoral. Liberalii si UDMR s-au declarat impotriva acestei propuneri, intrucat PSD nu a propus si un sistem de desemnare a viitorilor presedinti de Consilii Judetene.
Alegem persoana?
La viitoarele alegeri vom alege teoretic persoane si nu liste. Dar avantajul este relativ, pentru ca vor exista putine circumscriptii in care candidatii vor obtine 50% din voturi astfel incat sa fie castigatori. Restul de voturi se impart partidelor in mod proportional. In plus, candidatii (uninominali!) sunt desemnati de partide.
Vom cunoaste mai bine alesul?
Teoretic va exista o legatura mai stransa intre alegatori si candidati, pentru ca acestia din urma vor candida in circumscriptii uninominale care sunt mult mai mici decat circumscriptiile electorale (de dimensiunea unui judet). De asemenea, pur teoretic, un candidat trimis in Parlament prin scrutin uninominal va fi mai legat electorat, daca vrea sa spere la un nou mandat.
Vom fi mai bine reprezentati?
Un candidat ales prin vot uninominal va fi mai putin legat de partidul din care face parte, intrucat a fost ales direct de oameni care ii vor putea cere sa-i reprezinte adecvat. Nu trebuie uitat insa ca el a fost ales sa candideze de partid. Interesul sau va fi ca organizatia din care face parte sa fie puternica, pentru ca aceasta il sustine direct si mai putin conducerea centrala.
Pe cine premiem sau penalizam?
Iarasi, ipotetic, un ales care dezamageste poate fi penalizat prin nealegerea sa pentru un nou mandat. Insa exista si posibilitatea ca, de pilda, parlamentarii care sunt eficienti sa piarda alegerile in circumscriptiile lor, pentru ca alegatorii penalizeaza, de pilda, partidul aflat la guvernare. Astfel pot ajunge in Parlament necunoscuti din opozitie in baza unui vot negativ la adresa guvernarii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
