Aproape 1.000 de democrati din teritoriu, numiti pe criterii politice in fruntea serviciilor publice la preluarea guvernarii de catre Alianta D.A. PNL-PD, se tem ca isi vor pierde posturile dupa ce conducerea centrala a parasit guvernarea.
Conducerea centrala a PD s-a intrunit ieri cu liderii de filiale in prima sedinta dupa ce democratii au fost dati afara de la guvernare, pentru a decide strategia dupa intrarea in opozitie si modul in care ii vor mentine la conducerea deconcentratelor pe activistii din teritoriu.
Situatia democratilor din teritoriu este mai dificila decat a ministrilor care au parasit barca puterii. O parte dintre acestia din urma sunt si parlamentari: Vasile Blaga si Radu Berceanu - senatori, Anca Boagiu si Gheorghe Barbu - deputati, si isi vor continua activitatea in Legislativ. Fostul ministru al educatiei Mihail Hardau se poate intoarce la Cluj-Napoca, unde a fost profesor la Universitatea Tehnica.
Mai greu este insa pentru cei care si-au parasit la sfarsitul lui 2004 joburile curente pentru posturile in Guvern care le-au fost garantate pentru maxim 4 ani de zile: e vorba, pe langa fostii ministri Monica Macovei si Sulfina Barbu, de secretarii de stat democrati si de sefii deconcentratelor din teritoriu.
Ieri, premierul Calin Popescu-Tariceanu a semnat deciziile de eliberare din functie a secretarilor de stat care isi semnasera demisia in alb, inainte ca PD sa fie exclus de la guvernare. Au mai ramas in functii pentru moment democratii care sunt sefi de agentii aflate in subordinea ministerelor.
Potrivit unor estimari, PD si-a plasat in fruntea serviciilor deconcentrate aproape 1.000 de activisti, intr-o proportie conforma rezultatelor electorale obtinute la nivelul fiecarui judet de Alianta D.A. si de celelalte doua partide care au alcatuit initial arcul guvernamental, PC si UDMR.
Insa conservatorii si-au pastrat pozitiile in teritoriu, chiar dupa ce PC a iesit de la guvernare in decembrie anul trecut. Acum, dupa ce PD a fost dat afara din guvern, situatia este diferita, sustin democratii din teritoriu. Mentinerea democratilor in posturi cheie pana la proximele alegeri europene si apoi locale si parlamentare este importanta, intrucat acestia au vizibilitate si pot mobiliza electorat.
Pe de alta parte insa, pastrarea tuturor in sanul partidului este la fel de dificila, intrucat unii ar prefera sa se inscrie in PNL si sa-si pastreze astfel pozitiile, fara probleme.
Potrivit unor informatii din filiale, liberalii au inceput deja sa faca presiuni asupra democratilor ori pentru a se inscrie in PNL ori pentru a-si da demisia si a lasa, asadar, locurile libere pentru clientela PNL.
Potrivit unui presedinte al unei directii judetene aflate in subordinea primului-ministru, intervievat de ZF, liderii centrali le-au transmis deja celor care ocupa functii in serviciile deconcentrate (directori sau directori adjuncti) sa nu cedeze presiunilor liberalilor, pentru ca sunt aparati de Codul muncii. O buna parte dintre democratii aflati in fruntea deconcentratelor au ocupat posturile in urma unor concursuri si sunt functionari publici, iar altii au fost numiti in functie cu un contract pe o durata de timp limitata. In aceste cazuri contractul de munca nu poate fi desfacut decat in urma unei demisii sau in cazul in care se constata ca angajatul nu si-a indeplinit corespunzator obligatiile sau daca este implicat in anchete penale. O alta situatie este fortarea unei demisii prin numirea acestora dintr-un post in altul.
Pe langa situatia sefilor de deconcentrate, democratii au mai discutat si strategia de opozitie, prioritatea fiind castigarea urmatoarelor alegeri.
In acest sens ei au constituit un asa zis cabinet din umbra, alcatuit, potrivit unor surse din partid, din fostii ministri si lideri "grei" ai PD, care va avea sarcina sa monitorizeze actiunile guvernului si sa critice pe fiecare palier in parte. Ei isi fac asadar "mana" pentru alegerile europene din toamna.
"Castigarea alegerilor europarlamentare este obiectivul 0 al PD", a declarat Emil Boc la sfarsitul reuniunii de partid.
El sustine ca PD va reveni la putere la alegerile din 2008. Democratii nu s-au grabit insa sa anunte denuntarea protocolului Aliantei D.A. la tribunal, asa cum amenintasera dupa ce au fost exclusi de la guvernare de catre PNL.
O decizie in acest sens a fost amanata pana la convocarea Consiliului National de Conducere, un for superior al partidului. Cu o zi inainte, Boc afirmase ca Alianta poate functiona in continuare cel putin la nivelul Bucurestiului si Clujului, pentru ca aici exista proiecte mari impreuna pentru cele doua partide.
El a spus ca in 2008 PNL si PD ar putea candida impreuna pe liste comune la alegerile locale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
