La ora 13:00, prezenţa la vot pentru Alegerea Primarului Municipiului Bucureşti era de doar 13,17%, adică 237.545 de alegători – cel mai slab nivel de participare la prânz din ultimii ani în Capitală. La acelaşi moment al zilei, în iunie 2024 votaseră peste era 16,43% (297.343).
În acest context, întrebarea esenţială nu este doar câţi oameni votează, ci cine vine la urne şi pe cine avantajează o prezenţă atât de redusă.
Datele AEP arată că, până la prânz, Bucureştiul are cea mai scăzută participare de la localele din 2020 încoace, atât ca procent, cât şi ca număr absolut de voturi. Dacă în 2024 la prânz fuseseră deja la urne cu aproape 50.000 de bucureşteni mai mult decât acum, 2025 se conturează ca un scrutin cu o mobilizare mult mai slabă.
Prezenţa mică la prânz nu ne spune încă cine va câştiga alegerile în Bucureşti, dar ne arată cine are, deocamdată, avantajul structural: partidele şi candidaţii capabili să îşi aducă la urne nucleul disciplinat de susţinători, într-un context de oboseală electorală şi apatie general.
Dacă ne uităm la ultimele trei alegeri la termen pentru Primăria Capitalei, Bucureştiul confirmă două lucruri: prezenţa este constant sub media naţională, dar nu există o regulă mecanică de tipul „prezenţă mică = câştigător clar dintr-o tabără”.
Bucureşti – prezenţă la locale la termen (AEP):
2016 – 33,23% (cea mai mică prezenţă recentă la locale în Capitală) – câştigă Gabriela Firea (PSD)
2020 – 36,72% – câştigă Nicuşor Dan (independent susţinut de USR-PLUS şi PNL)
2024 – 41,19% – câştigă din nou Nicuşor Dan, susţinut de alianţa de dreapta.
Cea mai mică prezenţă (2016) a adus victoria unui candidat susţinut de PSD ce la vremea respectivă avea un aparat de partid puternic şi a reuşit să mobilizeze electoratul său tradiţional.
O prezenţă ceva mai mare, dar tot modestă (2020), a permis unui candidat ce avea o platformă împotriva conducerii de la vremea respectivă să câştige, dar la limită.
La cea mai mare prezenţă din ultimii ani (2024), Nicuşor Dan a obţinut un scor mult mai confortabil, în timp ce partidele de guvernare s-au prăbuşit ca scor în Bucureşti.
Prezenţa contează, dar nu singură. Ea funcţionează ca un multiplicator pentru cine reuşeşte să îşi aducă la vot nucleul dur şi „zona gri” de alegători care oscilează sau vin rar la urne.
Un exemplu recent despre cum arată o prezenţă care favorizează nucleul dur este primul tur al alegerilor prezidenţiale din 4 mai 2025. Atunci, cu o participare de 53,21%, candidatul AUR, George Simion, a obţinut aproape 41% din voturi, dublu faţă de scorul lui Nicuşor Dan, aflat la circa 21%.
AUR a demonstrat atunci că îşi poate mobiliza foarte bine electoratul fidel, inclusiv în diaspora, unde Simion a câştigat detaşat în multe ţări vest-europene.
În turul al doilea, pe 18 mai, tabloul s-a schimbat radical: prezenţa a urcat la 64,72%, cel mai ridicat nivel din ultimii ani la un scrutin, iar Nicuşor Dan a câştigat cu aproximativ 54% din voturi, întorcând un handicap de milioane de voturi faţă de Simion.
Diferenţa majoră faţă de prezidenţiale este că alegerile pentru Primăria Capitalei nu au turul doi. Primarul este ales dintr-un singur tur, printr-un sistem de tip „câştigă primul clasat”, chiar dacă obţine sub 50%+1 din voturi.
