• Leu / EUR4.9005
  • Leu / GBP5.4945
  • Leu / USD4.4823
Politică

Plasa de „agenţii şi agenţioare“ care sufocă administraţia: 1.500 de deconcentrate şi 100.000 de funcţionari

Plasa de „agenţii şi agenţioare“ care sufocă administraţia: 1.500 de deconcentrate şi 100.000 de funcţionari

Plasa de „agenţii şi agenţioare“ care sufocă administraţia: 1.500 de deconcentrate şi 100.000 de funcţionari

Autor: Iulian Anghel

30.06.2011, 00:08 2041

În 2009 Guvernul a dispus reorganizarea agenţiilorguvernamentale, dar procesul a mers extrem de greu, fiind demaratpropriu-zis abia un an mai târziu. Cele 226 de agenţiiguvernamentale de la acel moment au fost fie desfiinţate, fiecomasate, rămânând cam jumătate dintre ele. Însă aceste agenţii nuînsemnau întreg păienjenişul bi­rocratic pentru că lor li se adaugăaşa-numitele instituţii deconcentrate - servicii publice aflate însubordinea ministerelor sau ale altor organisme ale administraţieipublice centrale.

Sunt, în prezent, 41 de tipuri de instituţii deconcentrate -oficii, direcţii, comisariate, com­plexuri sportive sau cluburi -care pres­tează în numele puterii centralizate servicii înunităţile teritoriale.

În total, la nivelul ţării aceste 41 de tipuri de instituţiiînseamnă 1.451 de "unităţi pres­tatoare de servicii" la nivelulîntregii ţări care funcţio­nează în afara puterii locale -primării, consilii judeţene, muncipale sau locale.

De ani de zile conducerea lor este decisă politic cum seîntâmplă la toate instituţiile publice, fie că sunt agenţiiguvernamentale, fie regii sau companii de stat. Sunt depozite declienţi politici, cel puţin la nivel de conducere. Acesta este şimotivul pentru care e nevoie de o clară determinare politică pentrurestructu­rarea lor.

Că în 2009, în plină criză, restructurarea a bă­tut pasul pe loco arată chiar statisticile. Nu­mărul funcţionarilor publici nu ascăzut masiv în 2009, ei fiind mai mulţi, ca medie, decât în 2008,deşi o reducere este vizibilă spre sfârşitul anului.

O restructurare mai accentuată s-a făcut în 2010, cândau dispărut peste 25.000 de funcţii publice din întreg sistemulpublic, actualmente existând în jur de 200.000 de funcţionaripublici. Dar aceştia sunt doar cei care au statut de funcţionarpublic, pentru că şoferii şi se­cre­tarele nu au acest statut, darsunt plătiţi, toţi, de stat.

În total, în aprilie curent statul plătea 1.246.000 de bugetari,cu 153.000 mai puţin decât în decembrie 2008, când asigura lefurilepentru aproape 1,4 milioane de bugetari. Acest lucru s-a văzut încheltuielile de personal. Între ianuarie şi mai, salariile plătitedin veniturile bugetului general consolidat au însemnat 16 mld.lei, cu 20% mai puţin decât se plătea în aceeaşi perioadă a anuluitrecut.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut de la an la an.Dacă în 2006 ele repre­zentau 6,3% din PIB, au crescut la 8,4% dinPIB în 2008, la 9,2% din PIB în 2009 ca să scadă din nou la 8,4%din PIB anul trecut. În primele patru luni ale lui 2011 au însemnatcu 20% mai puţin decât în perioada similară a lui 2010.

Reducerea numărului bugetarilor şi, implicit, a efortuluifinanciar al statului nu este suficientă au spus unii analişti careîn momentul demarării restructurărilor au opinat că de la stat artrebui să plece nu 150.000 de oameni, ci 300.000.

Dragoş Pâslaru, manager general al firmei de consultanţă GEAStrategy & Consulting, un bun cunoscător al administraţieipublice, spune că deşi multe măsuri luate până aum sunt heirupiste,este de acord cu observaţia că ponderea cheltuielilor cuadministraţia în PIB este foarte mare - peste 25% din PIB, ceea ceplasează România în clubul "select" al Euro­pei, alături de Grecia,Spania sau Portugalia.

"Aici nu ai opţiune, trebuie să reduci costurile ca pondere înPIB. Indicatorul nu este numărul de salariaţi, ci costurile, iarcosturile în cazul nostru trebuie reduse", spune Pâslaru.

Soluţia este îmbrăţişată la nivel politic cel puţin declarativ.Dar "practica" înseamnă altceva.

"Hai să destrămăm plasa asta care apasă pe toate comunităţile şicare costă statul extraor­dinar de mult, atât direct, cât şi prinevenimente de corupţie", a susţinut preşedintele Băsescu îndiscursul de la Parlament.

Şeful statului constată ceea ce este evident în toatestatisticile. Dar în afară de un discurs, niciun politician, chiarîn frunte cu Băsescu, nu trece mai de parte la practică, doaratrage atenţia.

Fiecare judet are acum câte 40-45 de agenţii care sufocăadministraţia locală, o încorsetează, iar primarii şi comunităţilenu pot reacţiona şi nu se pot pune în valoare: "Dacă în 1989 nuerau nici jumătate din aceste instituţii deconcentrate, noi desprece modernizare şi descentralizare discutăm din moment ce în 20 deani am înfiinţat continuu agenţii?".

Ce propune preşedintele? De pildă o reorganizare astfel încât sănu mai avem într-o regiune opt inspectorate de poliţie, cât număruljudeţelor, ci unul singur.

"De exemplu, cei de la Vrancea nu vor mai avea InspectoratulJudeţean de Poliţie. Vor avea poliţia municipală. Şi acelaşi lucruse va întâmpla cu inspectoratele de învăţământ, cu direcţiilesanitare."

Ce crede ministrul administraţiei şi in­ternelor?

Traian Igaş spune că a luat în calcul comasarea inspectoratelorjudeţene de poliţie, dar nu a luat încă o decizie în acest sens:"Am luat în calcul şi această variantă, nu este o decizie în acestsens, dar am eficientiza şi mai mult activitatea Poliţiei, pentrucă toţi aceşti ofiţeri şi subofiţeri pe care astăzi îi găsim îndiverse birouri, prin desfiinţarea unor birouri îi vom găsi înstradă şi în munca operativă".

Elena Udrea marşează şi ea spre o ase­menea soluţie.

S-ar face, spune Elena Udrea, economii im­portante, de zeci demilioane de euro.

"Înţeleg că la un prim calcul sunt aproxi­mativ zeci de milioanede euro numai din chel­tu­ielile salariale, din cheltuielile cufuncţio­narea diverselor instituţii la nivelul judeţelor, dar cusiguranţă că economiile sunt mult mai mari".

Potrivit Elenei Udrea, la ministerul pe care îl conduce s-afăcut deja o analiză a reorga­nizării Inspectoratului de Stat înConstrucţii, unde va rămâne un inspectorat la nivelul fie­căreiregiuni de dezvoltare, la nivelul judeţelor urmând să existre doarinspectori. Ministrul are şi un calcul asupra reducerii de personalcare va fi făcută în urma acestui demers.

Astfel, din 865 de angajaţi cât are Inspectoratul de Stat înConstrucţii vor rămâne 740 - ceea ce înseamnă o reducere depersonal de 18% şi economii de 15%.

Ce se va reduce? "Cele mai multe posturi care se reduc sunt desoferi, secretare şi şefi", spune ministrul. Dacă toate cele 41 detipuri de instituţii decon­centrate din judeţe şi MunicipiulBucureşti, în total 1.451 de astfel de oficii, secţii,inspectorate, ar exista doar la nivelul celor opt regiuni dedezvoltare, acest lucru ar însemna că în toată ţara numărul lor nuar depăşi 328, adică o reducere de 77%.

O reorganizare a deconcentratelor a fost încercată şi anultrecut, dar nu peste tot.

La Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Re­producţie înZootehnie (în subordinea Minis­terului Agriculturii) au fostpăstraţi 300 de an­gajaţi din 850, s-a făcut adică o reducere de65% a personalului. Dacă într-o astfel de insti­tuţie se poatefuncţiona cu doar 35% din oame­nii care existau anul trecut, nu sepoate şi la celelalte?

Liviu Voinea de la Grupul pentru Eco-nomie Aplicată spune călucrurile nu trebuie analizate exclusiv prin prisma reduceriicheltuielilor prin tăieri de posturi.


"În administraţia publică există în unele zone prea mulţioameni, iar în altele prea puţini. Trebuie să vorbim atunci decalitatea angajării. Nu spun că în unele locuri nu sunt excese. Darîn sănătate sau învăţământ şi chiar în poliţie cred că sunt preapuţini oameni. Dacă tăierile de până acum s-au făcut din acestezone, e rău. Dacă s-au făcut din deconcentrate, poate e bine.Ieşirea din criză prin reducerile de personal practicate până acumîn sectorul privat şi de stat este contraproductivă pentru că vorfi din ce în ce mai puţini angajaţi la o datorie publică din ce înce mai mare, ceea ce înseamnă taxe mai mari pentru din ce în ce maipuţini. Pentru că noi avem oricum prea puţini angajaţi în economiaformală, iar la stat nu se lucrează la negru. Accentul trebuie puspe calitatea anga-jării la stat pentru că eficienţa nu se obţinedoar prin reduceri de personal", spune Voinea.

Dragoş Pâslaru observă o altă problemă a administraţiei - cea adescentralizării fiscale. Pen­tru că, spune el, descentralizarea pehârtie s-a făcut, dar concentrarea resursei financiare este încă lastat, iar bani se dau chiar mai puţini decât înainte dedescentralizare: "În judeţe 60% din proiecte nu depind de judeţe,ci de bani de la UE sau din cota defalcată. Dincolo de problema depersonal cred că aceasta este principala provocare aadminis­traţiei".

Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9005
Diferență: -0,0388
Ieri: 4.9024
Azi: 4.4823
Diferență: 0,4279
Ieri: 4.4632
Azi: 5.4945
Diferență: -0,0382
Ieri: 5.4966
Azi: 4.9076
Diferență: 0,102
Ieri: 4.9026