Politică

PNL şi-a anunţat guvernul şi programul de guvernare. Dar nu are încă cele 233 de voturi pentru a fi legitimat

Ludovic Orban

Autor: Iulian Anghel

25.10.2019, 07:20 508

♦ PNL, care ar urma să gestioneze administraţia centrală până la viitoarele alegeri din toamna lui 2020, a stabilit echipa guvernului propus şi programul de guvernare ♦ Miercurea viitoare ar urma ca Parlamentul să dea votul de încredere pentru acest guvern restrâns, cu 16 ministere.

Ludovic Orban, premierul desemnat, a făcut doar primul pas cerut de Consti­tuţie: a alcătuit programul de guvernare şi şi-a stabilit echipa. După cum doreşte el, miniştrii ar urma să fie audiaţi în Parlament la începutul săptămânii – luni şi marţi -, iar miercuri ar urma să fie dat votul de încredere pentru noul guvern.

Va fi un guvern minoritar al PNL, susţinut de o opoziţie cu interese complet divergente. Va fi un guvern de tranziţie care şi-a fixat însă ţeluri greu de atins. Programul viitorului guvern – dacă acesta va fi învestit – este unul pregătit mai degrabă pentru un executiv menit să stea la putere patru ani, nu un an. În plus, guvernul nu are cele 233 de voturi pentru a fi instalat, dar noaptea este un sfetnic bun şi mai sunt câteva nopţi până la vot.

Ţinta imediată a echipei propuse de Ludovic Orban este menţinerea deficitului bugetar în 2019 la sub 3% din PIB. Pentru asta guvernul ar trebui să îngheţe majoritatea cheltuielilor care nu ţin de salarii şi pensii, având în vedere că deficitul bugetar (cash) a ajuns în august la 2,1% din PIB.

Legea bugetului pe 2020 este o altă ţintă. Guvernul demis a depus în Parlament proiectul legii bugetului pe 2019 abia în primăvară, pentru că nu putea fi găsite sume pentru cheltuielile asumate. Astfel că guvernul a întârziat legea bugetului tocmai pentru a nu fi obligat să cheltuiască banii pe care i-a promis (dacă nu există o lege a bugetului, nu există posibilitatea legală de a cheltui bani decât pe schema fostului buget).

Va fi complicat pentru guvernul care va fi învestit să ţină pasul cu cheltuielile legal introduse - în special cu majorarea pensiilor cu 40% în 2020, care presupune un efort bugetar suplimentar, pentru anul care vine, de 25 mld. lei. 25 mld. lei înseamnă aproape cât întreg deficitul bugetar din 2018 şi doar cu 5 miliarde de lei sub cel din 2019. În plus, economia încetineşte spre 4% din PIB în acest an şi poate şi mai puţin în anul ce vine. Colectarea la buget a ajuns de la 33-32% din PIB acum cinci ani la 30% din PIB. Prin urmare bugetul este cam pe muchie de cuţit. Aceasta este drama viitorului guvern. Iar taxe, un astfel de guvern, nu poate majora – niciun partid nu ar majora taxe în prag de alegeri: sunt două rânduri de alegeri în 2020 (locale, în vară, şi legislative, în toamnă). Nimeni nu-şi riscă mandatul personal pentru un bine comun iluzoriu.

Dar planurile guvernului, cel puţin în materie economică, sunt mari, de aceea trebuie privite cu atenţie, dar şi cu rezervă.

PNL anunţă listarea unui pachet de acţiuni al Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din piaţa locală. De aici ar putea veni nişte bani. Dar mai vrea şi majorarea contribuţiei participanţilor la fondurile de pensii private Pilon II, ceea ce înseamnă un gol în bugetul general consolidat.

Programul de guvernare vorbeşte de viaţa fericită şi nesfârşită a pensionarilor, dar autorii programului uită că vorbim despre un proiect a cărui viaţă nu poate fi mai lungă de un an.

„Îmbunătăţirea performanţei companiilor de stat prin aplicarea pre­ve­derilor Legii 111/2016 privind guvernanţa corporativă, listarea pe piaţa de capital a unui pachet de acţiuni la companiile unde statul este acţionar (Hidro­­e­lectrica, Aeroporturi Bu­cureşti), concentrarea investiţiilor pen­tru realizarea proiectelor de infras­tructură energetică (BRUA, gazoductul Iaşi – Ungheni – Chişinău) şi sprijinirea dezvoltării 5G a sectorului de teleco­mu­nicaţii“ – arată programul de guvernare.

Nu poţi face aceste lucruri într-un an.

 

Programul mai promite:

♦ „Revizuirea legislaţiei din do­me­niul fiscal şi economic pentru corectarea măsurilor adoptate în ultimii ani cu impact negativ pentru economie: energie, telecomunicaţii, sectorul bancar, Pilonul 2 de pensii, eliminarea supra-accizei la carburanţi, taxarea part-time, split TVA etc.“ Dar guvernul este unul minoritar şi – dacă trece de votul Parlamentului – nu va avea susţinerea pentru aceste măsuri.

♦ „Creşterea şi accelerarea absor­b­ţiei fondurilor europene prin urgentarea procedurilor pentru realizarea proiectelor majore de investiţii în infrastructură, sănătate şi educaţie şi pregătirea Acordului de parteneriat cu Comisia Europeană pentru cadrul financiar european multianual 2021 – 2027.“ Timpul pentru acest guvern este măsurat şi nu va putea să-şi realizeze aceste ambiţii.

♦ „Finalizarea procedurilor şi de­clan­şarea lucrărilor de construcţie pentru Autostrada Sibiu – Piteşti, Autostrada de Centură a Capitalei şi Drumul expres Piteşti – Craiova.“ Aici s-au putea face paşi importanţi, având în vedere că nu înseamnă mulţi bani, bani pe care guvernul oricum nu-i are.

♦ „Demararea procedurilor pentru construirea autostrăzii Tg. Mureş – Iaşi – Ungheni cu fonduri europene şi finalizarea procedurilor pentru construirea autostrăzii Comarnic – Braşov în Parteneriat Public – Privat.“ Nu demararea procedurilor este o problemă, ci că demararea asta ţine şi ani de zile.

♦ „Finalizarea procedurilor şi înce­pe­rea construcţiei pentru spitalele regionale de la Iaşi, Craiova şi Cluj cu fonduri europene.“ Dacă era posibil o făcea PSD.

Programul PNL este un fel de „şaorma cu de toat“. Dar ambiţia lui este mare şi, dacă bugetul şi cheltuielile rămân pe linia de plutire până la alegerile de anul viitor, ar putea fi calificat drept un succes.

 

Măsurile de urgenţă anunţate în manifestul de guvernare

♦ Restructurarea Guvernului.

♦ Organizarea alegerilor prezi­den­ţiale.

♦ Rectificarea bugetară pe 2019.

♦ Legea bugetului pe 2020.

♦ Organizarea rezidenţiatului.

♦ Pregătirea pentru iarnă.

♦ Abrogarea recursului compen­satoriu.

♦ Şefi noi la parchete.

♦ Prorogarea termenelor privind pensionarea magistraţilor.

♦ Desecretizarea datelor Ministe­ru­lui de Interne în ancheta privind „10 august 20018“ când jandarmii i-au bătut pe oameni.

♦ Fondurile Uniunii Europene – o prioritate.

 

Cine sunt miniştrii propuşi din Guvernul PNL

 

Florin Cîţu, 

Ministerul Finanţelor Publice  

Membru al PNL din octombrie 2016, Florin Cîţu este licenţiat în economie la Grinnel College, SUA, doctorand în macroeconomie şi economie internaţională la Iowa State University. A lucrat ca economist pentru Banca Naţională a Noii Zeelande în perioada 2001 – 2003 şi pentru Banca Europeană de Investiţii, Luxemburg, în perioada 2003 – 2005. De asemenea, Cîţu a fost head of financial markets în cadrul ING Bank între 2006 şi 2011. A avut şi activitate independentă, ca economist, consultant şi analist economic, pe lista clienţilor aflându-se companii precum Goldman Sachs, JPMorgan sau bănci care activează în România.

 

Victor Costache,

Ministerul Sănătăţii  

Victor Costache este chirurg cardiovascular, autor al mai multor premiere în domeniul chirurgiei endovasculare, specializat în Franţa. Costache a terminat Facultatea de Medicină de la Iaşi şi a urmat un rezidenţiat la Toulouse, în Franţa. Din 2013, conduce secţia de Chirurgie Cardiovasculară şi Toracică a unui spital privat din Sibiu şi este profesor la Facultatea de Medicină „Victor Papilian” Sibiu şi coordonator doctoranzi. Costache este membru PNL de la începutul anului 2019 şi al consilierului Ludovic Orban pe probleme de sănătate.

 

Monica Cristina Anisie,

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Este preşedinta PNL Sector 2, profesoară de limba şi literatura română la Colegiul „Tudor Vianu“ din Bucureşti şi fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei în timpul guvernului Cioloş. Înainte de asta, în perioada februarie 2014 – ianuarie 2016, Monica Anisie a fost director al Direcţiei Inspecţie Şcolară din cadrul Ministerului Educaţiei.

 
 

Ion Ştefan,

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei

Ion Ştefan este de profesie inginer electromecanic şi este membru al PNL de şase ani. Din decembrie 2016 este deputat în Parlamentul României. Ion Ştefan este directorul general al grupului de firme Balcanic Prod, care activează în domeniul fabricării de ambalaje plastice. În 2018, compania Balcanic Prod a avut o cifră de afaceri de circa 76,5 milioane de lei şi un număr mediu de 42 de angajaţi.

 

Ion Marcel Vela,

Ministerul Afacerilor Interne

Marcel Vela este secretar al Biroului Permanent al Senatului şi a avut trei mandate de primar al municipiului Caransebeş, în perioada 2004-2016. Liberalul a fost preşedinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă a Senatului, între februarie şi septembrie 2018, potrivit CV-ului afişat pe site-ul Senatului. Senatorul PNL este membru în Comisia pentru ape, păduri, pescuit şi fond cinegetic, precum şi în Comisia pentru învăţământ. Între 1996 şi 2000 a fost consilier municipal, iar în perioada 1992 şi 1996 a fost viceprimar al municipiului Caransebeş.

 

Bogdan Aurescu,

Ministerul Afacerilor Externe

Bogdan Aurescu este diplomat de carieră, iar din mai 2016 deţine funcţia de consilier prezidenţial pentru politică externă. El a fost ministrul afacerilor externe al României din noiembrie 2014 până în noiembrie 2015. Aurescu a absolvit Facultatea de Drept în 1996 şi Facultatea de Istorie în 1998, ambele în cadrul Universităţii din Bucureşti, Institutul Franco-Român de Dreptul Afacerilor şi Cooperare Internaţională „Nicolae Titulescu – Henri Capitant”, în 1996 şi Colegiul Naţional de Apărare din Bucureşti, în 2000.

 

Cătălin Predoiu,

Ministerul Justiţiei 

Cătălin Predoiu a mai deţinut acest portofoliu în perioada 2008-2012 şi a fost ministru interimar la Ministerul Afacerilor Externe. Predoiu a criticat în repetate rânduri acţiunile fostului ministru al justiţiei Tudorel Toader. Potrivit CV-ului său, Cătălin Predoiu a fost vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, deputat ales în circumscripţia electorală Călăraşi, prim- ministru interimar, ministrul justiţie şi membru CSAT, ministrul interimar al afacerilor externe.

Din 1991, Cătălin Predoiu este membru al Baroului Bucureşti şi în perioada 1994-2007 a fost profesor la Facultatea de Drept din Bucureşti.

 

Virgil Popescu,

Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri

Virgil Popescu este deputat la prim mandat în Circumscripţia electorală nr. 27 Mehedinţi, din partea Partidului Naţional Liberal, din 2016,  potrivit cdep.ro. Popescu este vicepreşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, una dintre cele mai influente din Parlament. Din februarie 2018 este vicelider al grupului parlamentar al PNL. Din 2001 este lector şi ulterior, din 2008, conferenţiar la Universitatea din Craiova, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, iar în perioada noiembrie 2013 – februarie 2014 a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Economiei din guvernul Ponta, însărcinat cu coordonarea Departamentului Comerţ Exterior si Relaţii Internaţionale.

 

Violeta Alexandru,

Ministerul Muncii 

Violeta Alexandru este preşedintele interimar al PNL Bucureşti. Aceasta a fost ministru delegat pentru Consultare Publică şi Dialog Social în Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş.Înainte de a fi interimar la şefia organizaţiei liberale din Capitală, a fost consiliera lui Ludovic Orban, din 2017. Ea a absolvit Şcoala Naţională de Ştudii Politice şi Administrative din Bucureşti, secţia Ştiinţe Politice, şi are două diplome de masterat la aceeaşi facultate, în Guvernanţă şi Dezvoltare Instituţională şi în Afaceri Internaţionale şi Managementul Conflictelor.

 

Costel Alexe,

Ministerul Mediului

Costel Alexe este preşedintele PNL Iaşi şi este parlamentar din partea liberalilor din 2012. Alexe este vicepreşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic. Înainte de a ajunge deputat, Alexe a condus Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi, instituţie la care lucrase anterior şi pe funcţia de consilier juridic. Costel Alexe este absolvent al Facultăţii de Geografie şi Geologie, din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.  Ulterior, deputatul a absolvit un master în Mediul Actual şi Dezvoltare Durabilă, Biodiversitate şi Arii Protejate pentru ca în 2012 să devină doctor în Climatologie şi Meteorologie.

 

Adrian Oros,

Ministerul Agriculturii 

Nechita-Adrian Oros ocupă funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură şi este de profesie medic veterinar, vicepreşedinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România. Adrian Oros este membru PNL şi a fost ales în 2016 deputat de Cluj. Oros a a mai activat în politică la PNŢCD, până în 2008. A fost preşedinte PNL Cluj-Napoca în perioada 2009-2012. Adrian Oros a fost, între 2000 şi 2001, director al Direcţiei Sanitare Veterinare Cluj, iar între 2008 şi 2009 a fost director al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj.

 

Ioan Marcel Boloş,

Ministerul Fondurilor Europene

Marcel Boloş este directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, funcţie pe care o ocupă din 2017. Anterior a fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi în cel al Transporturilor, dar şi director responsabil de fonduri europene. Înainte de a deveni directorul ADR Nord-Vest a ocupat, timp de aproape doi ani, funcţia de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloş. De asemenea, în perioada 2013-2015 a fost director general şi coordonatorul Autorităţii de Management Programul Operaţional Sectorial "Transport" şi al Direcţiei Generale Management şi Strategii. Boloş a fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în 2012 şi 2013.

 

Lucian Bode,

Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor 

Deputatul de Sălaj Lucian Bode a fost în 2012 ministru al economiei în guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu. În prezent este preşedintele Comisiei pentru transporturi şi infrastructură din Camera Deputaţilor. Lucian Bodea a absolvit Facultatea de Electrotehnică şi Informatică în cadrul Universităţii din Oradea în 1998. Are un masterat în Managementul Securităţii în Societatea Contemporană, obţinut la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. El a profesat ca inginer în cadrul companiei Electrica SA, pe Sucursala de distribuţie a energiei electrice Zalău, post avut în paralel cu funcţie de consilier local în perioada 2000-2004 al comunei Valcău de Jos şi cu cea de consilier judeţean din 2004 până în 2008.

 

Nicolae Ionel Ciucă,

Ministerul Apărării 

Nicolae Ciucă este şef al Statului Major al Apărării. Ciucă a fost implicat în scandalul de la finele anului trecut, când Iohannis i-a prelungit mandatul, după ce a respins propunerile MApN pentru această funcţie. Ciucă a absolvit Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova şi, ulterior, Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” Sibiu. Pe CV-ul său, apar în perioada 1993-1995, cursurile Academiei de Înalte Studii Militare, Facultatea Interarme, Specialitatea Arme Întrunite, Bucureşti. Acesta are şi un doctorat în ştiinţe militare.

 

Bogdan Gheorghiu,

Ministerul Culturii 

Bogdan Gheorghiu este absolvent al facultăţii de actorie şi a lucrat foarte mulţi ani în televiziune, înainte de a se înscrie în Partidul Naţional Liberal, în 2016. Bogdan Gheorghiu este, din 2016, deputat în circumscripţia electorală nr. 35 Suceava, din partea Partidului Naţional Liberal, potrivit cdep.ro. Totodată, din 2016, este membru în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

 

Ionuţ Stroe,

Ministerul Tineretului şi Sportului

Ionuţ Stroe e deputat ales în Judeţul Dolj din partea Partidului Naţional Liberal, membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi raportor OSCE la alegerile din Republica Moldova. Ionuţ Stroe a terminat Facultatea de Automatică, Calculatoare şi Electronică în anul 2003. A obţinut licenţa de Inginer IT. Între anii 2009 şi 2013 a studiat Dreptul, iar în 2014 a obţinut a doua diplomă de master în domeniul drepturilor omului. El e membru PNL din 2001, fiind şi preşedinte al PNL Craiova. În perioada 2015-2016 a fost purtător de cuvânt al PNL. 

 
 
 
AFACERI DE LA ZERO