In micuta curte din fata spitalului Gemelli, din Roma, in fiecare zi se aduna un grup de oameni care canta imnuri religioase si se roaga cu glas tare. Sunt credinciosi, multi dintre ei membri ai ordinelor care alcatuiesc Biserica Romano-Catolica, veniti sa afle cum decurge convalescenta Papei Ioan Paul al II-lea.
Ultimele date comunicate de Vatican arata ca Sfantul Parinte mai are nevoie de grija directa a medicilor din spital pana la 20 martie, data care a fost anuntata ieri ca fiind cea mai probabila pentru reintoarcerea la Vatican a Suveranului Pontif.
20 martie este si data la care calendarul catolic indica startul ceremoniilor speciale din Saptamana Mare, cea premergatoare celebrarii Pastelui. O saptamana in care Papa are un rol sacru, stabilit de legile si regulamentele catolicismului.
Desi starea de sanatate a liderului spiritual al catolicilor pare sa se imbunatateasca, sunt mai multe motivele pentru care in presa se vorbeste tot mai des despre virtualii inlocuitori ai sai. Varsta inaintata - Papa va implini in curand 85 de ani -, dar mai ales subrezenia corpului sau, macinat de boli incurabile care determina complicatii ce pot fi letale, fac tot mai actuale intrebarile despre succesorul la tronul Sfantului Scaun.
Zilele trecute, Financial Times a publicat un articol in care sunt analizate raporturile de forte intre congregatiile Bisericii Romano-Catolice, atragand atentia asupra influentei pe care a capatat-o in ultimul timp Opus Dei, un grup secret care este reprezentat deja de doi cardinali la Vatican. Despre Opus Dei se stiu prea putine lucruri, pentru ca este o congregatie secreta, acuzata chiar de subversivitate. Cei care au citit cartea lui Dan Brown, Codul lui da Vinci, au intrat in atmosfera care se aseamana mult cu perceptia generala despre acest ordin. Are 85.000 de membri si poseda deja un sfant, ceea ce inseamna putere si recunoastere a fortei sale pentru o miscare care are la activ doar 77 de ani de existenta.
Legile dupa care se calauzeste Biserica Romano-Catolica arata ca alegerea viitorului Papa apartine unui organism, conclav, alcatuit din 118 cardinali. Conditia este ca acestia sa aiba o varsta mai mica de 80 de ani si ca in maximum doua saptamani de la moartea Papei sa decida, in Capela Sixtina, cui anume i se vor incredinta mitra, sceptrul si inelul papale.
Mai multi specialisti in problemele Bisericii Catolice se intreaba ce greutate va avea in cadrul conclavului cuvantul reprezentantilor Opus Dei, o miscare catolica ultraconservatoare, care a capatat multa influenta in ultimii ani ai prezentei la Vatican a lui Ioan Paul al II-lea.
Opus Dei este o miscare aparuta in Spania in 1928, adeseori acuzata, mai cu seama de catre catolicii cu vederi liberale, ca este prea inchisa, in sensul ca este secreta, in acelasi timp elitista si prea ingaduitoare cu un ritual considerat de multi cel putin bizar. Este vorba despre asa-zisele exercitii de ascultare, in realitate pedepse corporale atroce in mare masura, care sunt tot mai "aplicate" de catre enoriasii acestui ordin.
Liberalii din cadrul Bisericii Catolice ii considera pe cei de la Opus Dei ca fiind una dintre cele mai puternice si mai reactionare organizatii catolice din zilele noastre.
Opus Dei a reprezentat pentru Papa Ioan Paul al II-lea un aliat fidel pentru directiile teologice constrangatoare, cu deosebire cele privind etica sexualitatii (interzicrea avorturilor, critica obstinata a folosirii prezervativelor). Multi vad insa in aceasta sustinere oferita de Opus Dei tocmai dovada subversivitatii prin intermediul careia congregatia a devenit un stat in stat sau, mai bine zis o biserica in sanul bisericii.
Opus Dei au facut din munca si simtul datoriei doua principii sacre, redefinite in ultimul secol. Mandria lor, pe care nu pregeta sa o manifeste la orice intalnire, este sanctificarea intemeietorului congregatiei. Este vorba despre spaniolul Josemaria Escriva de Balaguer, care a fost declarat sfant de catre Ioan Paul al-II lea in octombrie 2002. La doar 27 de ani de la moartea sa, Escriva de Balaguer a fost canonizat, ceea ce pentru rigorile catolice, care impun termene de cel putin 100 de ani, inseamna un timp record.
La ceremonia propriu-zisa a participat un numar neobisnuit de mare de cardinali, 42.
Nu toti cardinalii care au fost la sanctificarea lui Escriva de Balanguer vor fi reprezentati si in conclavul care il alege pe viitorul Papa, asa cum nimeni nu se asteapta ca toti cei care fac parte din alesul organism sa voteze la fel. Numarul prelatilor insa care a fost desfasurat la ceremonie a fost interpretat ca o demonstratie semnificativa a fortei in crestere a Opus Dei.
Pentru criticii organizatiei decizia si chiar graba Papei Ioan Paul al II- lea de a-l sanctifica pe fondatorul Opus Dei a reprezentat o dovada a influentei pe care le-o acorda Su-veranul Pontif. Mai devreme, in 1982, Ioan Paul al II-lea a facut un alt gest care a dezvaluit la Vatican apropierea sa de Opus Dei. I-a numit pe membrii ordinului "prelati papali", ceea ce a eliminat practic controlul episcopilor locali asupra activitatii retelei de filiale ale miscarii.
Toate acestea se intamplau dupa ce predecesorul actualului Suveran Pontif, este vorba despre Paul al VI-lea (1963-1978), a fost mai degraba rece cu reprezentantii ordinului.
In ultimii patru ani, Sfantul Parinte a numit doi cardinali din randul Opus Dei - Juan Luis Cipriani, din Peru, si Julian Herranz, presedintele de origine spaniola al Consiliului pontifical pentru texte legislative de la Vatican.
Cardinalul Herranz face parte din cercul apropiatilor Papei Ioan Paul al II-lea, care, altfel, este si foarte stramt - include numai alte cinci persoane. Ei sunt cei care au fost admisi la spitalul Gemelli in vremea din urma, cand Papa nu a comunicat cu apropiatii decat prin intermediul unor note scrise de mana.
Un alt membru al acestui anturaj restrans si influent este bine cunoscutul purtator de cuvant al Vaticanului, cel care apare la televizor anuntand starea de sanatate a Suveranului Pontif. Este vorba despre Joaquin Navarro-Valls. Nu face parte din cler, dar este membru Opus Dei.
O persoana cu influenta considerabila este si cardinalul Eduardo Martinez Somalo, sambelanul Castelului Gandolfo, resedinta papala. Este in rang deasupra cardinalilor. El este cel care va asigura "domnia" Sfantului Scaun intre momentul decesului actualului papa si preluarea tronului de catre succesorul lui Ioan Paul al II-lea. Se va ocupa si de banii Vaticanului, si de Palatul Gandolfo. Este si cel care convoaca si conduce lucrarile conclavului. Nu este membru activ al Opus Dei, insa are un nepot preot in cadrul congregatiei.
Decizia conclavului, dupa cei mai multi dintre teologi, este imprevizibila. Insa una dintre framantarile de-acum de la Vatican pare sa fie tocmai puterea pe care au capatat-o in timp cei de la Opus Dei. Mai ales in pontificatul lui Ioan Paul al II-lea.
adelina.radulescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
