America s-a răzbunat după zece ani. Osama Bin Laden a fost lichidat de CIA în Pakistan

Ieri dimineaţă la 5.40 ora României şi 10.40 ora SUA,pre­şe­din­te­le Barack Obama a anun­ţat în­che­ierea celui mailung război din ultimul secol. Zece ani de căutare a lui Osama BinLaden s-au încheiat prin uciderea acestuia prin îm­puşcarea deaproape, în cap, într-o operaţiune CIA, coordonată de însuşidirectorul agenţiei de infor­maţii, Leon Panetta, numit acumsecretar al apărării.

România s-a aflat "de partea binelui" în aceşti ani şi acâştigat alături de cei aflaţi în această tabără odată cusuprimarea celui mai căutat terorist de pe planetă.

Lumea occidentală nu şi-a ascuns mulţumirea, iar preşedinteleamerican Barak Obama, care a autorizat ope­raţiunea ţinută secretăpentru toate celelalte state, a fost din nou în atenţia întregiilumi. Occidentul are astfel în sfârşit o veste bună după ce de treiani a fost zguduit de cea mai gravă criză economică de la MareaDepresiune încoace, la care s-a adăugat în 2011 tensiunea dinnordul Africii şi Orient şi dezastrul din Japonia. Faptul căRomânia a trimis trupe încă din 2002 alături de americani îi poatefi acum un atu.

Episodul uciderii lui Osama închide un cerc la aproape zece anide când cel mai sângeros atentat terorist din istorie asupraturnurilor gemene din New York, soldat cu 3.000 de morţi, aschimbat, practic, faţa lumii.

Lumea nu a mai fost aceeaşi după 11 septembrie 2001, atentatulfiind unul dintre ger­­menii crizei economice.

Ce ar urma să câştige România din episodul consumat în noapteade duminică spre luni? Ieftinirea petrolului şi creştereaîncrederii investitorilor sunt primele efecte vizibile. Imediatdupă 11 septembrie 2001 România, alături de majoritatea statelorlumii, şi-a declarat sprijinul pentru SUA. Dar spre deosebire dealtele a şi acţionat concret, nu numai declarativ. România aparticipat cu trupe şi logistică la războiul din Afganistan. 46 deţări sunt acum prezente în Afganistan, în ope­ra­ţiunile care auintrat, în timp, sub mandat NATO.

Au fost ţări mari care şi-au manifestat re­ticenţa - Franţa sauGermania, de pildă - faţă de răz­boa­iele Americii duse în numelecombaterii terorismului.

Nu mai departe de duminică, patru soldaţi români au fost răniţiîn Afganistan. La invadarea Irakului (un război purtat tot înnumele unei lumi mai drepte) în 2003 România a trebuit să suporteoprobiul Franţei şi nemulţumirea altor ţări europene pentrusprijinul acordat americanilor. Doar 35 de state au trimis trupe înIrak, între care şi România.

România a cheltuit zeci de milioane de dolari pentru acesteoperaţiuni şi a aşteptat un beneficiu, de pildă să fie implicată înreconstrucţia Irakului, lucru care până în prezent nu s-aîntâmplat.

Se va întâmpla ceva după dispariţia celui mai temutterorist?

Mircea Geoană era ministru de externe în mo­mentul în care s-adecis participarea României în războiul din Afganistan şi s-aualocat atunci 25 mil. dolari pentru această operaţiune. În 2009suma totală chel­tuită de România pentru războaiele din Afga­nistanşi Irak sărise de 350 mil. dolari.

Ce crede acum fostul şef al diplomaţiei despre acestedecizii?

"Este vorba despre triumful dreptăţii. Dar nu întotdeauna însădeciziile la nivel înalt au la bază calcule pe termen scurt.România a câştigat prin participarea ei ca putere de decizie înorganizaţiile internaţionale şi a câştigat respectabilitate. Existăsigur un regret că nu suntem implicaţi în reconstrucţia Irakului,că datoria Irakului faţă de noi nu a fost recuperată (peste 1 mld.dolari, fără dobânzi - n.n.), Dar o decizie de felul pe care noi amluat-o a fost pe termen lung, nu prin prisma unui interes punctual.Din această perspectivă noi am câştigat credibilitate", spunefostul şef al diplomaţiei române.

Un alt fost ministru de externe în perioada cât trupele românes-au aflat în Irak şi Afganistan, Adrian Cioroianu priveşte uşordiferit lucrurile: "Nu văd o legătură între moartea lui Osama binLaden şi un oarece câştig pentru România. N-aş spune neapărat căRomânia a jucat cartea cea bună prin implicarea în războiul dinAfganistan, dat fiind că am avut soldaţi români care au muritacolo. Poate singurul lucru bun pentru România ar fi răzbunareafamiliilor româneşti îndoliate, din punctul de vedere al ideii dejustiţie".

În Afganistan au murit 17 soldaţi români, în Irak doi, iar întotal peste 60 au fost răniţi în cele două războaie. 8.400 demilitari români au fost rotiţi în Irak în anii de participare larăzboi. În prezent în Afganistan sunt în jur de 1.800 de militariromâni, iar în Irak sunt câteva sute.

Moartea lui Bin Laden ar putea aduce un oarecare calm, cel puţinîn Afganistan, deşi contrariul este, la rându-i, posibil. MirceaGeoană arată că moartea liderului terorist nu înseamnă moarteaterorismului care în opinia sa va continua, drept urmare Româniatrebuie să-şi continue politica externă dusă în ultimii 10 ani.

Preşedinţia României nu reacţionase până la închiderea ediţiei.Preşedintele Traian Băsescu, un pro-american, şi-a declarat de maimulte ori sprijinul pentru Statele Unite, mai mult, s-a opusretragerii trupelor române din Irak dorită de Cabinetul lui CălinPopescu-Tăriceanu (PNL) în 2007.