Politică externă

Bush a venit la Bucuresti cu o agenda fierbinte. Si-o va impune?

Bush a venit la Bucuresti cu o agenda fierbinte. Si-o va impune?

Inainte de a pleca spre Neptun, la malul Marii Negre, unde au avut convorbiri bilaterale presedintii Traian Basescu si George W. Bush au tinut discursuri separate la o conferinta organizata de German Marshall Fund, unde si-au expus viziunea asupra viitorului NATO

03.04.2008, 17:18 18

Insistenta cu care Bush a vorbit despre integrarea Georgiei si a Ucrainei in NATO - tari pe care unele state europene nu le vor acum in Alianta - arata ca summit-ul care incepe efectiv astazi va fi unul cu final neasteptat. De fapt, acest summit poate da intr-un fel masura reasezarii centrelor de putere si de decizie in cadrul NATO.
Daca la summit-ul de la Madrid din 1999 fostul presedinte Bill Clinton isi impunea vointa si convingea Germania, de pilda, sa nu sustina Franta care cerea includerea in Alianta a Romaniei si a Bulgariei, acum un grup de tari europene intre care Germania si Franta sunt pe cale de a-si impune vointa de amanare a luarii unei decizii in cazul Ucrainei si a Georgiei. Rolul tarilor europene in cadrul Aliantei, in ceea ce priveste prezenta in teatrele de operatiuni a crescut, deci si influenta lor.

Afganistanul si terorismul. Potrivit presedintelui american, Afganistanul este "misiunea cea mai ambitioasa a NATO", iar Alianta trebuie sa-si duca misiunea pana la capat in aceasta tara, intrucat nu isi permite sa piarda, fiind necesar ca teroristii sa fie invinsi.
"Daca nu ii invingem pe teroristii din Afganistan, ne vom confrunta cu ei pe teritoriile noastre. (...) Statele NATO recunosc ca atacurile (de la 11 septembrie - n.r.) au fost parte a unei lupte ideologice mai ample. Teroristii care au lovit America in acea zi i-au ucis pe cei nevinovati si au continuat o viziune politica violenta. (...) Vor sa impuna regulile lor brutale pentru milioane de oameni din toata lumea. Ei au atacat tarile noastre si au ca tinta popoarele noastre, deoarece noi sustinem libertatea, pentru ca avem puterea de a pune capat ambitiilor lor criminale", a spus Bush.
Presedintele SUA a mentionat ca, dupa atacurile de la 11 septembrie 2001, statele NATO au ajuns la concluzia ca evenimente fara precedent necesitau o reactie fara precedent, astfel fiind invocat pentru prima data articolul 5 din Tratatul NATO (Clauza de securitate comuna - n.n.). Bush a vorbit in acest context despre forta NATO din Afganistan, ISAF, care s-a extins, ajungand sa fie formata din 47.000 de militari.
Bush a spus ca fortele NATO din Afganistan nu au fost implicate doar in combaterea terorismului, ci si in antrenarea noilor forte de securitate afgane, al caror numar a sporit de la circa 30.000 in 2007 la 55.000 in prezent.
"Gratie eforturilor NATO, o natiune care odinioara era un loc sigur pentru Al-Qaida a devenit o democratie, unde fetele si baietii se duc la scoala, se construiesc drumuri si spitale noi, iar oamenii privesc catre viitor cu incredere."
Dar presedintele american a spus ca teroristii au intensificat alte metode de lupta, precum atacurile sinucigase si amplasarea de dispozitive explozive.
"Acum doua saptamani, Usama ben Laden a difuzat o noua inregistrare audio in care a amenintat Europa cu noi atacuri. Trebuie sa luam in serios cuvintele inamicului", a spus Bush, adaugand ca infrangerea acestui inamic reprezinta prioritatea NATO.

Rusia si scutul antiracheta. Bush a adresat de la Bucuresti o invitatie Rusiei sa coopereze in cadrul scutului antiracheta, mentionand ca acesta nu are ca scop apararea fata de Rusia.
"Rusia nu este dusmanul nostru", a spus Bush, subliniind ca sunt puse bazele unei noi relatii cu Rusia, care "nu are ca scop anihilarea reciproca".
Potrivit presedintelui american, institutiile europene trebuie sa fie deschise Rusiei. Liderul american a mentionat ca Vladimir Putin se va alatura summit-ului NATO. Bush a adaugat ca si el va merge apoi in Rusia.
Presedintele american s-a referit pe larg in discursul sau la necesitatea unei aparari antiracheta, apreciind ca existenta unui scut antiracheta in Europa este "urgenta".
George W. Bush a explicat ca in anul 2006 Iranul a testat rachete balistice care puteau atinge tinte din Israel si Turcia. El a mentionat de asemenea ca potrivit unor oficiali de la Teheran, Iranul lucreaza pentru producerea unor rachete balistice cu o raza de actiune de aproape 2.000 km (1.200 de mile), care le-ar oferi posibilitatea de a lovi inclusiv "tinte aflate aici, in Romania".
Presedintele american a citat date ale serviciilor de informatii potrivit carora, in conditiile in care va avea in continuare sprijin extern, Iranul va putea testa rachete balistice intercontinentale care ar putea atinge tinte din SUA si din intreaga Europa. De aceea, in opinia lui Bush, unica solutie pentru aparare este desfasurarea unui scut antiracheta. In acest context, el a lansat Rusiei o invitatie de a se alatura eforturilor de creare a unui scut antiracheta, astfel incat sa fie aparata Rusia, Europa si SUA, fata de o amenintare care planeaza la adresa tuturor.
"Presedintele Putin a mentionat posibilitatea de a utiliza facilitatile radar din Azerbaidjan. Credem ca acestea ar putea fi incluse in cadrul unui sistem mai larg de monitorizare a amenintarilor. Aceasta ar duce la un nivel de cooperare fara precedent intre Rusia si Alianta", a apreciat Bush.
Presedintele SUA a declarat ca, in cadrul discutiilor pe care le va avea cu Vladimir Putin, va insista asupra faptului ca scutul nu este menit sa creeze un sistem de aparare fata de Rusia.
"Ceea ce construim nu este menit sa ne apere de Rusia. Razboiul Rece s-a incheiat. Rusia nu este inamicul nostru", a spus Bush, care a adaugat ca se pun bazele unei noi relatii in materie de securitate cu Rusia.

Balcanii. Presedintele SUA a anticipat ca astazi se va lua "decizia istorica" de extindere cu trei state, respectiv Croatia, Albania si Macedonia. "Aici (la Bucuresti - n.r.) vom extinde cercul libertatii, extinzand Alianta Nord-Atlantica catre noi membri din Balcani", a afirmat presedintele SUA. "Statele Unite sustin cu fermitate invitarea acestor tari in NATO. Aceste tari au strabatut drumul dificil al reformelor si au construit societati libere. Sunt pregatite sa contribuie la NATO, iar cetatenii lor merita sa beneficieze de securitatea pe care o aduce NATO", a spus presedintele american.

Contributia Romaniei. George W. Bush si-a inceput discursul sau la Palatul CEC rememorand vizita pe care a facut-o la Bucuresti in 2002, spunand ca atunci a trait un moment pe care nu-l va uita niciodata: curcubeul care a aparut in timp ce ploua. "A fost un moment pe care nu-l voi uita niciodata. Norii s-au risipit si a aparut curcubeul. Curcubeul a anuntat zile mai bune pentru Romania", a afirmat presedintele american. El a spus ca americanii ii numesc cu mandrie pe romani "prieteni si parteneri ai NATO".
Presedintele SUA, George W. Bush, a mentionat cazul militarului roman Aurel Marcu decedat in Afganisan, in septembrie 2007.
Presedintele Bush a reamintit ca sergentul major Aurel Marcu si camarazii sai au decis sa actioneze dupa ce au primit un semnal de ajutor din partea unei patrule americane din cadrul Garzii Nationale din Arizona, care fusese tinta unui atac soldat cu un mort si mai multi raniti.
"Aurel si-a dat viata in timp ce se grabea sa ajunga la un militar american ranit. Exemplul sau este o sursa de inspiratie pentru noi toti", a adaugat George W. Bush.



Presedintele si premierul: Nu uitati de Serbia!

Dincolo de valul de extindere a NATO in Balcani (cu Albania, Croatia si Macedonia), Serbia nu trebuie uitata, au sustinut presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu-Tariceanu in cadrul "Conferintei de la Bucuresti" organizata de German Marshall Found (in cadrul careia a vorbit si George W. Bush), conferinta care se desfasoara in paralel cu summit-ul NATO.
Romania este una dintre putinele tari care nu a recunoscut independenta provinciei Kosovo. Aderarea ei la NATO nu este luata in discutie deocamdata, de altfel Belgradul nici nu si-a manifestat aceasta dorinta. Traian Basescu crede insa ca NATO trebuie sa fie pregatita sa ofere Belgradului o perspectiva clara privind reintoarcerea sa in sanul comunitatii europene si euroatlantice.
"Consideram ca Serbia a platit destul pentru greselile trecutului. Poporul sarb continua sa suporte nota de plata pentru erorile comise in numele lui. Acesta este motivul pentru care noi trebuie sa fim pregatiti sa oferim Belgradului o perspectiva clara privind reintoarcerea la locul pe care il merita, in sanul comunitatii europene si euroatlantice", a spus Basescu. Potrivit seful statului, Serbia este un stat cu o importanta cruciala pentru stabilitatea si dezvoltarea economica a regiunii din care face parte.
Premierul Tariceanu a spus, in cadrul aceleiasi conferinte, ca Romania asteapta ca NATO sa extinda invitatia catre trei parteneri din Balcanii de Vest, Croatia, Albania si Macedonia, sperand totodata ca Ucrainei si Georgiei sa li se asigure o relatie mai stransa cu Alianta Nord-Atlantica, iar Bosnia-Hertegovina, Muntenegru si Serbia sa primeasca un semnal clar in acest sens.
El a pledat si pentru dezvoltarea cooperarii cu Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan si statele din Asia Centrala, precum si pentru o reconfirmare a importantei regiunii Marii Negre pentru securitatea euro-atlantica.
Oficialii romani au reiterat ca Romania sprijina primirea in Alianta a Ucrainei si a Georgiei si ca extinderea NATO nu este indreptata impotriva Rusiei.
Traian Basescu sustine ca este convins ca mesajul pe care NATO l-ar transmite prin acordarea celor doua tari a asa-numitului "Plan de actiune" (primul pas spre aderare) va avea un impact puternic asupra intregii regiuni.
"Sunt convins ca mesajul pe care NATO l-ar transmite prin acordarea Membership Action Plan (MAP) Georgiei si Ucrainei va avea un impact puternic asupra intregii regiuni. Vom incuraja astfel o comunitate extinsa de valori si certitudinea ca democratia si stabilitatea sunt protejate", a sustinut Basescu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO