Politică externă

Franta impune starea de urgenta pentru a stopa revoltele

Franta impune starea de urgenta pentru a stopa revoltele
09.11.2005, 19:01 12

Cabinetul francez a autorizat ieri autoritatile locale sa impuna starea de urgenta in zonele unde s-au inregistrat violente de strada, intr-un efort de a pune capat revoltelor ce au cuprins suburbiile Parisului si alte 300 de localitati de pe tot cuprinsul Frantei. Aceasta limitare a drepturilor civile, care presupune indeosebi restrictii de circulatie dupa o anumita ora, este prevazuta de o lege a starii de urgenta din 1955, ultima data aplicata in timpul razboiului algerian de independenta. Autoritatile nu au oferit detalii in privinta duratei de aplicare a acestei stari de urgenta.

"Vom fi de acum incolo capabili sa actionam preventiv pentru evitarea acestor incidente", a declarat ministrul francez de interne, Nicolas Sarkozy.

Aceasta ultima masura a guvernului francez vine in contextul celei de a douasprezecea nopti consecutive de revolta a tinerilor saraci din suburbiile marilor orase, care s-a soldat la nivelul intregii tari cu 1.173 de autovehicule incendiate si arestarea a 330 de persoane. Cele mai grave incidente s-au petrecut la Toulouse, in sud-vestul Frantei, unde bande de tineri acoperiti cu cagule au oprit un autobuz incarcat cu calatori, i-au dat pe acestia jos si apoi au incediat autovehiculul. In final protestatarii s-au ciocnit cu fortele de interventie ale politiei spre care au aruncat cocteiluri Molotov si pietre. De asemenea, un alt autobuz a fost incendiat in suburbia pariziana Stains. Bandele de tineri par ca isi aleg tintele in mod aleator, sectii de politie, spitale sau crese fiind toate vizate de incarcaturile incendiare.

Premierul Dominique de Villepin a exclus, deocamdata, posibilitatea interventiei armatei pentru a tempera revoltele, insa a mobilizat inca 1.500 de jandarmi rezervisti pentru a suplimenta numarul fortelor de ordine, acestea ridicandu-se acum la peste 10.000 de jandarmi. Intr-un discurs televizat luni seara adresat natiunii, de Villepin s-a angajat sa caute solutii pentru imbunatatirea calitatii invatamantului din cartierele sarace si a facut un apel catre parintii tinerilor revoltati sa intervina pentru a pune capat violentelor.

Vestea buna este ca Parisul a cunoscut o relativa acalmie noaptea trecuta, fapt remarcat si de unul din reprezentantii politiei: "Intensitatea violentei este in scadere", a declarat Michel Gaudin, seful Politiei Nationale. Acesta a adaugat ca in comparatie cu noptile trecute s-au inregistrat mai putine atacuri asupra cladirilor publice si mai putine confruntari directe intre tineri si fortele de ordine.

Pentru a minimaliza impactul pe care actualele revolte l-ar putea avea asupra industriei turistice franceze, municipalitatea pariziana a dat asigurari ca securitatea turistilor nu este pusa in primejdie de ciocnirile de strada si ca numarul turistilor nu a scazut de la declansarea crizei. In ciuda asigurarilor date de partea franceza mai multi cetateni straini au fost raniti in cursul luptelor de strada, e adevarat, mai toti jurnalisti care s-au aventurat in cartierele marginase.

Confruntat cu cele mai dramatice revolte sociale de la manifestatiile studentilor din 1968, guvernul francez pare depasit de situatie si lipsit de mijloace pentru a stavili valul de protest. In timp ce presedintele Jacques Chirac a preferat sa ramana in mare masura in expectativa sau sa lanseze apeluri generale la calm, criza a fost gestionata in principal de ministrul de interne, Nicolas Sarkozy, si premierul de Villepin. Ambii nutrind ambitii prezidentiale si cautand sa obtina nominalizarea din partea principalei formatiuni politice de centru-dreapta, Uniunea pentru Majoritate Parlamentara, nu este de mirare ca fiecare a incercat sa-si asume creditul pentru stavilirea violentelor. Deocamdata, nici pozitia intransigenta a lui Sarkozy, nici diplomatia lui de Villepin nu a dat roade, iar Franta este in continuare devastata noapte de noapte de bande de tineri saraci, in mare parte de origine africana sau araba.

In timp ce multi lideri francezi ii descriu pe protestatari drept simpli criminali, analistii politici si sociali au atras atentia asupra semnalului de alarma tras de aceste revolte. Acestia considera ca ar fi vorba de rabufnirea unei pronuntate crize de identitate la nivelul intregii natiuni, unde politicile sociale nu au tinut pasul cu schimbarile in componenta religioasa si etnica a tarii. "Franta este intr-o criza economica si sociala. Situatia este similara cu cea din Statele Unite in timpul miscarii populatiei de culoare pentru drepturile civile. Politicile de integrare ale acestei tari in mod clar nu functioneaza", a spus Michelle Rosso, o profesoara din suburbia pariziana Bagnolet, una din cele mai afectate de revolte, citata de Washington Post. mihnea.atanasiu@zf.ro

AFACERI DE LA ZERO