După o cursă strânsă, socialistul François Hollande l-a înfrânt pe Nicolas Sarkozy în alegerile prezidenţiale franceze, semn că Franţa vrea schimbare şi că se detaşează de austeritatea propăvăduită de aliatul tradiţional, Germania. Noul drum al francezilor va influenţa cu siguranţă strategia Europei în lupta contra crizei datoriilor şi diplomaţia mondială.
Hollande a devenit astfel primul preşedinte socialist din ultimii 17 ani, iar victoria sa face din Sarkozy primul preşedinte din ultimii 30 de ani care nu reuşeşte să câştige cel de-al doilea mandat, scrie Bloomberg.
Socialistul a promis că va continua demersurile lui Sarkozy de a reduce deficitul bugetar, dar, spre deosebire de acesta, el vrea să insiste mai mult pe stimularea economiei, pe sprijinirea afacerilor mici şi să-i facă pe bogaţi să contribuie mai mult la efortul de a revigora economia. Hollande vrea, de asemenea, să aducă toată Europa pe calea propusă de el.
"Vom aduce Europa înapoi pe calea creşterii şi a viitorului. Nu mai suntem condamnaţi la austeritate", a declarat noul preşedinte francez în discursul de victorie.
Drumul spre creştere al lui Hollande trece prin Berlin
Victoria lui Hollande reprezintă o înfrângere pentru cancelarul german Angela Merkel, care l-a susţinut pe Sarkozy până la sfârşit. Însă drumul spre creştere al socialistului trece prin Berlin, scrie La Tribune. Hollande şi Merkel au discutat la telefon duminică, în ziua alegerilor, iar francezul este hotărât să-i facă o vizită cancelarului imediat după ce va fi învestit în funcţie, probabil pe 15 mai, "în numele prieteniei", semn că axa franco-germană rămâne vitală pentru Europa. Berlinul a anunţat că este pregătit să cola-boreze cu noul preşedinte francez, mai ales în privinţa iniţiativelor de stimulare economică.
Merkel a dat asigurări ieri că Hollande va fi primit cu "braţele deschise" în prima sa vizită în Germania, relatează AFP.
"Vom coopera bine şi intensiv împreună", a adăugat Merkel într-o conferinţă de presă la Berlin, subliniind că o "cooperare franco-germană este esenţială pentru Europa, iar noi vrem ca toată Europa să reuşească". Merkel a refuzat anterior mai multe vizite propuse de Hollande.
Germania i-a fost ostilă socialistului până la anunţarea rezultatului alegerilor. Peter Altmaier, politician german foarte apropiat lui Merkel, i-a îndemnat pe francezi până sâmbătă dimineaţa, în franceză, pe reţeaua de socializare Twitter, să voteze pentru Sarkozy, notează Le Monde.
Iar Germania are motive să fie ostilă. Acolo unde Hollande evocă mari proiecte industriale şi de mediu europene, Germania propovăduie "un pact de creştere pentru mai multă competitivitate", care ar putea susţine marile proiecte, dar care conţine măsuri structurale privind formarea şi liberalizarea pieţei muncii.
Hollande vrea, de asemenea, să amendeze pactul fiscal al Germaniei pentru a include mecanisme care să asigure creşterea economică. Un compromis ar fi în interesul fiecărei părţi. Socialistul francez recunoaşte necesitatea sprijinului Germaniei, iar Merkel are nevoie de stabilitate politică şi de susţinerea populaţiei, în condiţiile în care anul viitor vor avea loc alegeri generale în Germania. Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble, mentorul lui Merkel, a indicat luna aceasta că Berlinul va fi suficient de flexibil pentru a-i permite lui Hollande "să-şi menţină reputaţia".
Aliaţii discreţi
Pentru reorientarea construcţiei Europa, Hollande poate conta pe susţinerea celor care au aşteptat "discret" alegerea sa pentru a contesta conducerea germană în gestionarea crizei. Printre aceştia figurează premierul britanic David Cameron şi premierul italian Mario Monti. Şi cu aceşti doi lideri socialistul a discutat la telefon duminică.
"Rezultatele alegerilor din Franţa impun o reflecţie asupra politicii europene. Este vital ca Europa să adopte de urgenţă politici concrete care să susţină creşterea economică", a spus Monti.
Analiştii se aşteaptă însă ca Hollande să nu conducă Franţa într-o direcţie total diferită, chiar dacă sloganul campaniei sale a fost "Schimbare acum!". Spaţiul lui de manevră va fi limitat de presiunile fiscale şi de pe pieţe. De asemenea, victoria din alegeri nu însemnă că toţi cei care l-au votat îl şi susţin. Un sondaj de opinie realizat de Ifop în timpul primului tur de scrutin, pe 22 aprilie, arată că 73% dintre cei care l-au votat pe Hollande l-au susţinut deoarece au vrut să-l penalizeze pe Sarkozy.
"Va fi preşedintele francez clasic: aliat al SUA dar nu şi implicat emoţional, aşa cum a fost Sarkozy, a cărui atitudine faţă de SUA a fost ca un sughiţ în istoria afacerilor externe franceze. Mai clasic înseamnă, astfel, mai complicat", a afirmat François Heisbourg, preşedintele Institutului londonez pentru Studii Strategice.
Hollande va relua rolul tradiţional al liderilor francezi, respectiv să-şi enerveze aliaţii, concluzionează Bloomberg.
Cu ce a câştigat alegerile François Hollande
La nivel european, Hollande intenţionează să modifice pactul fiscal adoptat de 25 de state ale UE pentru a se asigura că acesta stimulează creşterea economică şi se axează mai puţin pe austeritate. În campanie spunea că prima lui întâlnire cu cancelarul german Angela Merkel se va referi la acest subiect. Un alt plan este acela de a susţine lansarea de eurobonduri pentru mutualizarea datoriei europene.
În plus, Hollande a solicitat o extindere a rolului Băncii Centrale Europene astfel încât instituţia să împrumute bani direct ţărilor cu probleme sau cel puţin Mecanismului de Stabilitate Europeană. O astfel de idee ar merge împotriva poziţiilor exprimate de Merkel, dar e de mult timp susţinută de lideri internaţionali şi economişti din SUA, Japonia şi Marea Britanie.
La nivel local, Hollande s-a angajat să cheltuiască peste 20 miliarde euro ca stimulent economic şi să reducă vârsta de pensionare.
Noul preşedinte vrea, de asemenea, să implementeze un contract de generaţie, prin care tânărul angajat aduce facilităţi fiscale pe trei ani pentru firmă dacă firma păstrează în paralel şi un angajat în vârstă, care l-ar pregăti pe ucenic.
În materie de fiscalitate, Hollande vrea să introducă un impozit de 75% pe veniturile individuale anuale mai mari de 1 mil. euro, să impoziteze diferenţiat companiile, în funcţie de mărime, să plafoneze tarifele bancare şi să mărească cu 15% impozitul pe profiturile băncilor.
Socialistul intenţionează, de asemenea, să plafoneze preţul benzinei şi să reducă remuneraţiile primite de şeful statului şi de miniştri cu 30% şi să majoreze alocaţia pentru şcolari cu 25%.
Cât despre imigranţi, Hollande intenţionează să organizeze dezbateri anuale în Parlament pentru a stabili necesarul de lucrători imigranţi şi să "securizeze" imigrarea legală după care să naturalizeze imigranţii ilegali în funcţie de fiecare caz, folosind criterii obiective (loc de muncă, familie şi timp petrecut în Franţa). Andrei Cîrchelan
Ce însemnă victoria lui Hollande pentru Franţa şi restul lumii
Pentru criza europeană
François Hollande ar putea remodela dezbaterile dintre liderii zonei euro. Până acum, Franţa şi Germania, conduse de Sarkozy şi Merkel, au scris agenda măsurilor prin care ar trebui însănătoşite finanţele şi economiile statelor europene. Soluţia "Merkozy" constă în tăierea cheltuielilor pentru reducerea datoriilor şi recâştigarea încrederii pieţelor. Hollande vrea în schimb stimuli sponsorizaţi de guvern pentru impulsionarea creşterii, scrie AP.
Pentru diplomaţie
Hollande este un necunoscut în mediul diplomatic care va stabili cursul urmat de una din puterile nucleare ale lumii şi un membru important al NATO şi al Consiliului de Securitate al ONU. Sarkozy a fost pentru SUA cel mai prietenos lider francez din ultima jumătate de secol. El a orientat Parisul spre politicile Washingtonului legate de Iran şi Siria, a consolidat prezenţa trupelor franceze în Afganistan şi a jucat un rol important în campania NATO din Libia. Hollande vrea să aducă trupele franceze din Afganistan mai devreme acasă şi ar putea detensiona "muşchiul" militar şi diplomatic francez.
Pentru taxe
Hollande a propus impunerea unei taxe de 75% pe veniturile celor care câştigă peste un milion de euro pe an şi intenţionează să majoreze impozitele pentru companiile care redistribuie profitul către acţionari în loc să-l reinvestească. Sarkozy promisese reducerea poverii fiscale din Franţa, printre cele mai mari din UE, şi să majoreze TVA. Exemplul lui Hollande ar putea fi urmat de alţi lideri europeni sau de SUA, unde preşedintele Barack Obama insistă pe creşterea fiscalităţii pentru bogaţi.
Pentru politică
Socialistul s-a angajat să readucă ţara la împărţirea tradiţională a puterii în stat, respectiv un preşedinte care stabileşte agenda generală şi un premier care o implementează. Sarkozy supreveghea strâns operaţiunile zilnice ale administraţiei. De aceea, alegerea premierului va fi foarte importantă pentru Franţa şi aliaţii ei. Presa a indicat că favorit la această funcţie este socialistul Jean-Marc Ayrault, un fost profesor de germană care se descrie a fi "germanofil".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
