Politică externă

În culisele luptei pentru putere la Kremlin: cum a ajuns preşedintele Medvedev să fie sacrificat pe altarul lui Putin

În culisele luptei pentru putere la Kremlin: cum a fost marginalizat preşedintele Medvedev de către Putin

Viitorul preşedinte al Rusiei Vladimir Putin, alături de preşedintele în funcţie Dmitry Medvedev

Autor: Alexandru Stefan Matei

05.03.2012, 16:01 2013

Rivalitatea tot mai mare dintre Vladimir Putin şi cândva protejatul său Dmitry Medvedev l-a determinat pe primul să candideze la preşedinţia Rusiei, conform unui fost oficial de la Kremlin, scrie The Guardian.
Gleb Pavlovsky, care a fost concediat din postul de consilier al Kremlinului la ordinul direct al lui Putin pentru că făcea lobby pentru ca Medvedev să candideze pentru un nou mandat de preşedinte, a spus că cei doi au ajuns să nu mai vorbească pe tema alegerilor prezidenţiale.

"La finalul lui 2010 era o tensiune mare. Şi aceasta era exacerbată de faptul că nu vorbeau pe această temă. Vorbeau despre orice altceva, numai despre asta nu. Atunci Putin s-a gândit 'nu îmi vorbeşte pentru că probabil are un plan', iar Medvedev gândea la fel despre Putin. Şi în plus, el era preşedintele. De ce ar fi trebuit să discute despre astfel de lucruri cu primul-ministru?", a spus Pavlovsky.

Cu cât Medvedev susţinea mai puternic intervenţia occidentului în Libia, cu atât încrederea lui Putin în el scădea. "La Casa Albă (sediul guvernului rus - n. red.) exista o teamă constantă că Medvedev va concedia executivul fără avertizment. Iar acest lucru ar fi creat o situaţie diferită. Această teamă a ajuns la cote maxime în primăvara lui 2011", mai spune Pavlovsky.

Problemele au început în 2010 atunci când elita de la conducerea ţării a început să migreze către Medvedev. "Acest lucru l-a pus pe Putin în gardă", spune fostul consilier.

Sondaje private făcute special pentru Kremlin au arătat că elitele, alături de grupuri sociale importante precum pensionarii, începeau să migreze către Medvedev.

"Putin avea sentimentul că Medvedev îi eroda popularitatea şi că este timpul să iasă din nou la rampă. Sociologii îi spuneau că doar dacă va lăsa să se înţeleagă că se va întoarce, atunci ratingul său va creşte la cer. Dar el nu a putut face acest lucru pentru că ar fi încălcat regulile 'tandemului'".

Pavlovsky mai spune că Vladislav Surkov, supranumit "cardinalul gri al lui Putin", a fost de acord cu el. "Surkov a văzut drept cea mai bună opţiune cea în care Medvedev va rămâne preşedinte. Nu am avut niciodată impresia că Surkov a vrut să experimenteze cu reîntoarcerea lui Putin. A simţit limitele sistemului. Era singura persoană de la Kremlin care înţelegea ce se poate şi ce nu. Acum nu mai este o astfel de persoană", mai spune Pavlovsky.

Surkov a fost demis din rolul său de strateg important al Kremlinului şi i s-a dat un alt rol în guvern după primul val de proteste, din decembrie.

Pavlovsky spune că Putin a pierdut atât de multă susţinere, încât a fost nevoit să plătească pentru a scăpa de probleme.

"Ecuaţia puterii este următoarea: trebuie să plăteşti ca lucrurile să iasă aşa cum vrei. În zece ani disponibilitatea oamenilor de a îl iubi pe Putin şi de a fi de acord cu ce spune s-a schimbat fundamental. Aşa ceva nu mai există".

"Înainte nimeni nu ar fi riscat să intre într-o confruntare cu Putin, un guvernator de exemplu, pentru că ştia că va pierde. Dar acum posibilitatea de a nu fi de acord cu el există. Toată lumea are resurse. Iar Putin poate continua să dea bani pentru a fi iubit, dar fiecare iubire în parte va trebui plătită. Iar când spun plătită mă refer la bonusuri financiare", mai spune Pavlovsky.

În ceea ce îl priveşte pe Medvedev, el a fost transformat în "răţuşca cea urâtă", chiar dacă i-a fost promis postul de premier. Pe Internet, el s-a ales cu porecla de zhalky sau "demn de milă, jalnic". Până şi cei care odată erau susţinătorii săi cei mai puternici, membrii cu înclinaţie liberală a elitei, care sperau că preşedintele va fi mai mult decât persoana care ţine locul ocupat între mandatele lui Putin, l-au abandonat, ridicând semne de întrebare cu privire la şansele sale de a deveni premier.

"Că va deveni prim-ministru este un subiect despre care se vorbeşte tot mai rar", spune Alexei Mukhin, şeful think-tank-ului Centrului pentru Informaţii Politice. "Până şi cei din cercul său încep să aibă îndoieli".

Săptămâna trecută, Igor Yurgens, consilier al lui Medvedev, a declarat că acesta nu va avea succes pe acest post pentru că aliaţii lui Putin din executiv l-ar marginaliza.

Observatorii au speculat îndelung faptul că Alexei Kudrin, fost ministru de finanţe şi aliat al lui Putin ce a fost concediat de Medvedev din cauză că a criticat schimbul de poziţii dintre cei doi, ar putea deveni prim-ministru. "Kudrin ar fi ideal pentru postul de prim-ministru interimar pentru că este privit ca un profesionist şi cu siguranţă se bucură de încrederea viitorului preşedinte Putin", spune Yurgens.

Oamenii de la Kremlin spun că Igor Shuvalov, viceprim-ministrul care se ocupă de problema investiţiilor, este un alt potenţial candidat, alături de Igor Sechin, viceprim-ministru bănuit că ar conduce facţiunea siloviki de la Kremlin, formată din foşti membri ai KGB.

"Dacă nu va fi numit prim-ministru, Medvedev va deveni şef al 'verticalei justiţiei'", spune Mukhin, referindu-se la sistemul corupt din justiţie. Medvedev, avocat de profesie, a făcut din reforma justiţiei placa de bază a preşedinţiei sale, dar retorica sa a fost urmată de puţine fapte.

Medvedev visa la un moment dat la o viaţă în afara politicii, începând prin a preda în cadrul şcolii internaţionale de business Skolkovo, proiect puternic susţinut de el. "Dacă totul va decurge bine cu siguranţă vor preda acolo", a spus Medvedev în aprilie. "Voi face asta şi nu numai la Skolkovo pentru că sunt de părere că orice politician care a condus un stat pur şi simplu trebuie să vorbească despre experienţa sa fie că este pozitivă sau negativă".

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO