Spania a traversat trei zile de doliu, unele dintre cele mai grele din istoria sa. Spaniolii au dat dovada ca frica nu se poate strecura in mintile lor si au dat lumii intregi o lectie de solidaritate si, de ce nu, de democratie. Au iesit pe strazi, la 36 de ore de la atacul cu bombe, strigand "Gata cu terorismul". Madridul, Barcelona, San Sebastian sunt doar cateva orase in care s-au adunat peste 8 milioane de oameni ca sa-si anunte crezul in ziua de maine - fara terorism, cu legea alaturi, aparand democratia. Marsurile s-au repetat dupa mai bine de 24 de ore, de data aceasta pentru ca spaniolii sa-si strige furia - nici un guvern, nici chiar unul care vrea sa ramana al treilea mandat la putere, nu poate minti- autorii atacurilor trebuie descperiti - dar nu in randurile ETA, asa cum pretindea Cabinetul Aznar, ci in randul retelei al-Qaida, care a revendicat atentatele. In aceasta stare de spirit, spaniolii s-au dus la urne.
Al Qaida isi revendica atentatele
"Ne declaram responsabilitatea pentru ce s-a intamplat la Madrid la exact doi ani si jumatate (911 zile - n-r) de la atacurile de la New York si Washington. Este o replica la colaborarea voastra cu criminalii - Bush si aliatii sai. Acesta este un raspuns la crimele pe care le-ati provocat in lume, si mai ales in Irak si Afganistan, si veti mai avea parte de ele, daca ele sunt voia lui Dumnezeu. Voi iubiti viata iar noi iubim moartea, ceea ce ilustreaza spusele lui Mohamed. Daca nu veti opri nedreptatile pe care le produceti, din ce in ce mai mult sange ca curge iar aceste atacuri vor parea mici in comparatie cu ce va urma in faptele pe care le numiti teroriste. Aceasta este o declaratie a purtatorului de cuvant al Al-Qaida in Europa, Abu Dujan al-Afgani". Acesta este textul inregistrat pe o caseta video pe care a transmis-o al-Qaida autoritatilor spaniole in noaptea de sambata spre duminica. Este, de fapt, al doilea mesaj care provine din aceeasi sursa prin care reteaua terorista isi asuma atentatele de la 11 martie din Madrid. Textul mesajului a auns prin intermediul unei redactii madrilene la Ministertul de Interne spaniol, care a convocat, in puterea noptii, o conferinta de presa. Mesajul reprezinta, in acelasi timp, o lovitura pentru autoritatile spaniole, care s-au grabit sa anunte, la cateva ore de la atentat, ca in spatele atrocitatilor din garile din si de pe langa Madrid ar fi gruparea terorista ETA.
Cinci suspecti arestati
Tot sambata noaptea, autoritatile spaniole au anuntat ca au arestat cinci suspecti, care urmau sa fie interogati. Ministrul de Interne spaniol, Angel Acebes, a spus ca a lucrat impreuna cu servicii secrete din afara tarii. Aceibes a mai spus ca arestarile au avut loc pe baza unor indicii gasite intr-o geanta continand o bomba care nu a explodat in timpul masacrului de joi. Trei dintre cei arestati sunt marocani, cu varste cuprinse intre 30 si 35 de ani, iar ceilalti doi sunt indieni. Ziarul El Pais sustine ca marocanii arestatistateau legal in Spania, lucrau intr-un magazin care vindea televizoare si telefoane mobile, si se pare ca faceau parte dintr-o celula a retelei Al Qaida, cu baza in Spania.
Balbaiala sau manipulare?
Multa lume s-a intrebat de ce uvernul spaniol s-a grabit sa indrepte firul principal al anchetei asupra ETA. Mai ales ca, inca din luna octombrie a anului trecut, un mesaj al lui Ossama bin Laden includea si Spania intre tarle care ar urma sa plateasca sustinerea trupelor americane in razboiul din Irak. Tot atunci, asadar, au mai fost amenintate Marea Britanie, Italia si Australia.
Problema este cu atat mai delicata cu cat liderii politici ai ETA, reprezentati de Herri Batasuna, au organizat in doua randuri conferinte de presa in care au denuntat orice amestec al grupului separatist basc in operatiunea "trenurile mortii".
,Spania intre lacrimi si condamnare ferma
Poporul spaniol a emotionat o lume intreaga prin felul in care a reactionat la carnagiul care a ucis 200 de oameni si a ranit alti 1.400. Inca de la primele ore, mii de oameni au stat rabdatori la cozi interminabile ca sa doneze sange. In cateva ore, au aparut altare ad-hoc, in care s-au aprins candele in memoria celor disparuti. In fata garii centrale din Madrid, Atocha (unde se intalnesc sute de linii de trenuri si cateva zeci de metrou), multi oameni au ajuns numai pentru a depune o floare, pentru a aprinde o lumanare. A venit apoi seara de vineri, cand, la chemarea Guvernului Aznar, pe o ploaie torentiala, 2,3 milioane, din cinci milioane de locuitori cati are Madridul, au iesit pe strazi pentru a demonstra impotriva terorismului. Pe un parcurs de 2 km, din inima orasului pana la principala gara afectata, Atocha, s-au insirat cei mai multi oameni care au iesit vreodata la un protest - de la premieri europeni sau presedintele Comisiei Europene, la oameni simpli sau membri ai familiei regale. Familia regala a dat un exemplu de majestate - inafara regelui, Don Juan Carlos, cum ii spun spaniolii (care a transmis un mesaj emotionant, prin care si-a chemat poporul sa treaca senin, fara sa se lase intimidat de terorism), regina Sofia, printul mostenitor, Felipe de Asturias, cele doua infante impreuna cu sotii, au facut un tur al spitalelor in care au fost adusi ranitii.
Spitalele au fost inconjurate nu doar de rudele celor afectati de atentate, ci de o multime de spanioli care au verut sa afle starea in care se afla cei care au avut nenorocul sa fie, la 7,30 in vreunul dintre trenurile mortii.
Alegerile din Spania ar putea fi intoarse cu 90 de grade de atacurile teroriste de joi
Cea de-a treia zi de doliu national, decretata in Spania, i-a adus pe cei peste 35 de milioane de electori in fata urnelor. Ieri, spaniolii si-al ales Guvernul si parlamentarii. Cu patru ani in urma, prezenta la urne a fost de peste 68%, dar ieri se anticipa o prezenta mult mai mare, de vreme ce soarta tarii a fost influentata de atacurile de la 11 martie, iar cetatenii regatului spaniol au vrut sa-si spuna parerea.
Pentru prima data, analistii au tacut si nu s-au incumetat sa dea vreun pronostic. Cu trei zile inaintea atentatelor de la Madrid, exista un avans de 4-5 procente al actualului partid aflat la guvernare, Partidul Popular, al lui Jose Maria Aznar, inaintea Partidului Socialist. Tot inaintea atentatelor, temele cele mai dezbatute in ziare erau nunta prinpicelui de Asturias, mostenitorul tronului, cu o fosta ziarista, precum si alegerile. In cazul scrutinului, o importanta dezbatere era cea privind terorismul. Numai ca problema se punea daca vor fi retrase sau nu trupele spaniole din Irak. Si asta pentru ca Partidul Socialist (aflat de opt ani in opozitie) s-a opus interventiei in Irak. Asa a facut si majoritatea de 90% din populatia tarii. Numai ca, inainte de atacurile de la Madrid, spaniolii erau multumiti de celalte avantaje pe care le-au adus guvernantii de drepta - o crestere economica fara precedent si scaderea inflatiei, reducerea somajului.
Guvernul Aznar s-a angajat imediat dupa 11 septembrie in tabara lui George Bush - inaintea razboiului din Irak a gazduit summit-ul din Insulele Azore, la care au mai participat George Bush si Tony Blair, de unde a fost anuntata intrarea in razboi cu regimul Saddam Hussein. Au existat multe speculatii potrivit carora Aznar s-ar fi inscris in tabara Bush-Blair din motive personale - ar fi avut o cerbicie impotriva terorismului dupa ce a supravietuit unui atentat ETA, in 95, cu un an inainte de a deveni prim-ministru. A trimis, in pofida opozitiei si chiar a nemultumirii electoratului, peste 1300 de trupe in Irak. Si a condamnat, in opt ani de guvernare, gruparea ETA, pe care a inscris-o in lista formatiunilor teroriste.
In campania electorala, o discutie importanta a fost si cea despre autonomie - daca va fi marita sau nu in cazul Tarii Bascilor, a Navarrei (o provincie apropiata de basci) si a Cataluniei. Partidul Popular a respins solicitarile, in timp ce socialistii au lasat sa se inteleaga ca n-ar avea prea multe impotriva.
Tara Bascilor, care are guvern local, polittie proprie si buget propriu, doreste si justitie proprie - acum, doar cazurile civile aunt judecate de instante autonome. De asemenea, exista un plan propus de actualul guvernator al provinciei, care propune si parlament autonom, precum si o reprezentare autonoma a Tarii Bascilor in cadrul Uniunii Europene. Socialistii nu au spus nu, popularii nici nu au vrut sa auda.
Marea greseala a lui Aznar, si a Partidului Popular, care ar putea sa-i coste guvernarea, a fost ca s-au grabit sa denunte ETA ca autor al atentatelor de la 11 martie. Inainte de orice ancheta serioasa, desi ETA a negat, Guvernul Aznar a trimis in coltul vinovatilor pe unul dintre adversarii sai. Aparitia al-Qaida in ecuatie ar fi incurcat Partidul Popular in alegeri - dusmanul pe care l-a tot negat parea ca e mult mai aproape de hotarele tarii si face guvernul sa para mai vulnerabil. Cand spaniolii au aflat de a doua revendicare a al-Qaida asupra atenatelor de joi, au iesit in strada si s-au dus la sediul central al Partidului Popular, afisand pancarte si sloganuri cu care e greu de crezut ca poti castiga alegerile - mincinosilor, gata cu manipularea! Nu va jucati cu mortii, spuneti adevarul! De-acolo, oamenii s-au dus la urne, cateva ore mai tarziu.
Din greseala si minciuna prin omisiune a guvernului Aznar ar putea castiga Partidul Socialist, care in opt ani de opozitie a trecut prin mai multe etape - de la agonie la relansare. Candidatul sau, Jose Luis Zapatero, a vorbit de retragerea trupelor din Irak. A cehmat multimea infuriata sambata noaptea la solidaritate si a cerut ca orice atac la adresa Partidului Popular sa inceteze. Contracandidatul sau, Mariano Rajoy, liderul Partidului Popular ales ca succesor de catre Aznar, era creditat, inainte de artacuri, ca viitor prim-ministru. Dupa atacurile de joi si noaptea de sambata, s-ar putea sa conduca un partid de opozitie.
Lumea se teme de teroristi
Comunitatea internationale a condamnat la unison atentatele teroriste din Spania care au pus, inca o data, in discutie luarea unor masuri exceptionale de securitate. Europa este divizata insa in ceea ce priveste sporirea gradului de alerta.
In Marea Britanie agentii de securitate vor fi prezenti la bordul trenurilor, ca masura speciala de combatere a terorismului, relata ieri presa britanica. Agentii de securitate si ofiterii sub acoperire vor impanzi trenurile si metrourile, vor fi echipati cu truse de testare pentru arme chimice, biologice si radiologice. In trenuri si metrouri vor fi instalate camere de supraveghere suplimentare. Toate aceste masuri suplimentare vor costa Marea Britanie 16 milioane de lire sterline.
Si Franta a decis sa ridice gradul de alerta terorista, de la "galben" la "portocaliu", penultimul nivel potrivit legislatiei franceze, dupa atentatele de la Madrid. Vor creste masurile de securitate a transporturilor publice iar serviciile de politie vor primi sprijinul militarilor.
In schimb, Guvernul Italiei a considerat ca nu este nevoie de "masuri exceptionale" de securitate, in pofida amenintarilor formulate la adresa acestei tari de reteaua terorista Al-Qaida.
Germania este de aceeasi parere. Ministrul de interne german, Otto Schille, a spus ca Guvernul de la Berlin nu va lua masuri sporite de securitate intrucat Germania nu este vizata de amenintari teroriste.
Grecia insa a cerut sprijinul NATO pentru garantarea securitatii Jocurilor Olimpice de la Atena. Autoritatile elene cer ajutor in principal in ceea ce priveste supravegherea aeriana si maritima, precum si prevenirea unor atacuri cu arme chimice sau biologice.
De asemenea, Statele Unite, unde masurile de securitate au fost sporite in ultimii ani, introduce noi controale la granite. Toate persoanele care calatoresc in SUA vor supuse controalelor speciale de securitate, in cadrul programului amplu destinat impiedicarii accesului teroristilor pe teritoriul american, relata ieri Financial Times. Acest program anuntat din ianuarie de americani, a provicat vii dispute in comunitatea internationala, avertizandu-se asupra intarzierilor care s-ar putea inregistra mai ales in cazul transportului aerian.
Ziarale de limba araba din Europa sau Asia critica atacurile din Spania. Dar comentatorii si editorialistii se intreaba care este rostul condamnarii "terorismul arab" si de ce responsabilii spanioli nu adic mai intai divezi inainte de a incrimina. Musulmanii din Spania se tem, potrivit ziarelor de limba araba, ca vor fi stigmatizati si facuti responsabili din cauza presupusei implicari a retelei Al-Qaida in atentate.
Al - Riyadh, Arabia Saudita
"Este ilogic sa acuzi Al-Qaida inainte de a a avea informatii exacte. Guvernul spaniol a inceput prin a blama ETA inainte de a sti daca este responsabila. La presiunea opiniei publice spaniole si internationale este acuzata Al-Qaida."
Al - Dustur, Iordania
Este foarte regretabil ca analisti si lideri de opinie fac legatura intre actul terorist din Spania si <terorismul musulman> inainte de a verifica acest lucru si ca ce a spus reprezentantul brigarilor Abu - Hafs al al - Masri (care a revendicat atentatul in numele Al - Qaida - n.n.) in numele Islamului (...) nu este verificat. Islamul este nevinovat (...)".
Al- Arab - Alamiyah, Londra
"Arabii si musulmanii nu pot comite un un astfel de act criminal. Noi condamnam acest atac terorist si speram ca guvernul spaniol va fi capabil sa-i gaseasca pe faptuitori."
Al - Ittihad, Emiratele Arabe Unite
"Crima brutala comisa in Madrid acum doua zile confirma ca terorismul nu ocoleste pe nimeni. (...) Eate boala mileniului trei care nu va putea fi controlata in intregime in viitor."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
