Politică externă

Începem un nou război cu Franţa?

Începem un nou război cu Franţa?

Autor: Iulian Anghel

11.09.2012, 14:19 3541

În vara lui 2010, preşedintele conservator al Franţei, Nicolas Sarkozy, începea un război cu Bucureştiul care avea să culmineze cu refuzul Parisului de a accepta intrarea României în spaţiul Schengen.

Problema? Romii români, în jur de 15.000 acum, care se află pe teritoriul Franţei şi pe care Sarkozy începuse să-i trimită (voluntar) în România. Problema a ajuns atât de departe încât Comisia Europeană a reacţionat vehement, ameninţând că va sancţiona Franţa, dacă nu opreşte ceea ce numea "expulzări". Relaţiile dintre preşedintele român Traian Băsescu şi preşedintele Franţei s-au răcit până la stadiul de îngheţ. La fel şi relaţiile dintre Franţa şi România, ca niciodată în istorie. Parteneriatul strategic dintre cele două ţări a fost dat uitării, nu a avansat niciun pas.

Situaţia se repetă sub preşedintele de stânga, Francois Hollande. Doi miniştri francezi - ministrul de interne Manuel Valls şi Bernard Cazeneuve, ministrul afacerilor externe - vor veni mâine la Bucureşti să "tranşeze" problema romilor români din Franţa.

În oraşele Franţei a început o nouă campanie de demolare a taberelor de romi, iar Manuel Valls a avut astăzi o ieşire dură: "Franţa nu poate primi toată sărăcia din lume şi din Europa".

"Astăzi, nu putem să ne permitem să primim toate aceste populaţii care sunt condamnaţii pământului, care sunt hărţuite în ţara lor, care sunt discriminate."

Cu doar două zile, Francois Hollande afirmase pe acelaşi ton: "Franţa nu poate accepta ca aceste populaţii să fie gonite şi deplasate din ţările lor, pentru a veni aici ca refugiaţi."

Un număr de 7.000 de romi români şi bulgari vor fi repatriaţi până în octombrie, a anunţat astăzi Valls. Ca şi în 2010, Comisia Europeană a reacţionat prin intermediul comisarului pentru justiţie şi vicepreşedinte al Comisiei, Viviane Reding: "Romii sunt la ei acasă peste tot în Europa. Franţa greşeste când îi dă afară pe romii români şi le dărâmă taberele. Politica Franţei de trimitere acasă a acestor romi pe bază de voluntariata nu va avea niciun efect pe termen lung".

Replica a venit prin intermediul fostului ambasador francez la Bucureşti, Henri Paul, după cum anunţă RFI România.

Ce spune în esenţă Paul?

Prin declaraţiile sale, Reding alimentează şi mai mult sentimentul antieuropean al francezilor atraşi de politicile de extermă dreaptă. Comisarul ignoră delicvenţa romilor din Franţa. Infracţiunile lor "pătează reputaţia României - prietena Franţei - dar şi a poporului tigănesc, de prea multă vreme discriminat şi persecutat. În faţa acestei situaţii pe care criza economică o agravează şi mai mult, răspunsul trebuie să fie înainte de toate unul represiv", spune Henri Paul, citat de RFI România.

România avea multe aşteptări de la preşedintele de stânga ajuns la Elysee în primăvară, tocmai pentru că relaţiile de antipatie evidentă dintre Traian Băsescu şi Nicolas Sarkozy au condus spre îngheţ în relaţiile dintre Franţa şi România.

Romii din Franţa sunt o realitate şi o problemă. Dar episodul din 2010 a avut şi urmări serioase. România a rămas în afara Schengen şi va rămâne aşa cine ştie cât. De cealaltă parte, companiei franceze Colas i-a fost reziliat contractul pentru construirea unei bucăţi din autostrada spre Constanţa. Nu există o legătură evidentă între cele două episoade. Dar, cu siguranţă, Colas nu ar fi pierdut contractul pentru autostradă, dacă Băsescu şi Sarkozy erau prieteni.

Acum un nou război este pe cale să înceapă. Ca de obicei, el începe prin declaraţii. Iar tonul creşte şi la Paris şi la Bucureşti.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO