Dreapta, la putere, a pierdut primul tur al alegerilor regionale din Franta. Partidele de dreapta au primit, in total, 34% din voturi in vreme ce stanga a obtinut peste 40% dintre sufragii. Urmeaza un al doilea tur de scrutin, duminica viitoare care, daca va reconfirma tendinta, va pune in mare dificultate guvernul lui Jean-Pierre Raffarin. In acest moment dreapta detine puterea in 14 regiuni franceze, iar stanga in opt. Alegerile de duminica ar putea inversa raportul de forte.
Presa franceza a intors ieri pe toate fetele rezultatul scrutinului, comentand ca votul este unul de "sanctionare" a guvernului de dreapta condus de Raffarin. Populatia este nemultumita de reformele pe care guvernul le-a initiat in ceea ce priveste piata muncii, sistemul de pensii, invatamantul. Deocamdata, fara o legatura directa cu stabilitatea guvernului, o infrangere la regionale ar putea atenua "elanul" premierului pentru reforme. Intentia lui de a ajunge in fruntea UMP, partidul la putere, ar putea fi si ea subminata, comenteaza presa franceza. Saptamanalul L'Express emite chiar ipoteza ca Raffarin sa ramana prim ministru, dar fara sa fie "un adevarat premier". Deja cel mai "supus" premier fata de Jacques Chirac, de la plecarea de la putere a generalului De Gaulle, Raffarin risca sa fie slabit prin acest rezultat electoral, si sa fie declasat la rangul de "sef de cabinet" al presedintelui. Intr-o republica prezidentiala, cum este Franta - unde presedintele are cea mai mare putere in stat - soarta lui Raffarin depinde de dispozitia in care se afla Jacques Chirac, comenteaza L'Espress.
Analistii gasesc si alte explicatii pentru votul de duminica. Bunaoara, ca dreapta moderata (UMP, la putere si UFD) au pierdut voturi in favoarea extremei drepte (Frontul National, al lui Jean-Marie Le Pen) care obtinut un rezultat peste asteptari, 17% din voturi. In aceasta vreme stanga moderata (Socialisii, comunistii si verzii) a castigat voturi de la extrema stanga care in multe regiuni s-a situat sub pragul electoral de 5%. Analistii spun ca pe langa nemultumirile fata de politica guvernului, situatia internationala a avut si ea un rol. Bunaoara, atentatele din Spania, care au maturat dreapta de la putere. Urmeaza o saptamana in care atat dreapta cat si stanga vor incerca sa incheie aliante.
Potrivit legii alegerilor, partidele trebuie sa prezinte, fiecare, liste de candidati. Daca in primul tur, o lista obtine majoritatea (50% plus unul din sufragiile exprimate intr-o regiune) nu se mai organizeaza un al doilea tur. Lista castigatoare primeste 25% din mandate, iar restul sunt impartite, proportional, listelor care au trecut pargul electoral de 5%. Daca nici o lista nu a obtinut majoritatea, in al doilea tur se pot inscrie listele care au obtinut un procent mai mare de 10%, din voturile exprimate in primul tur. Legea permite ca in saptamana dintre primul si al doilea tur, listele sa fuzioneze. Bunaoara, lista unui partid care a obtinut la scara nationala 10% (deci poate participa in cel de-al doilea tur) poate sa fuzioneze cu lista unul partid care a obtinut 5% (deci nu poate participa). UMP va fuziona, probabil, cu aliatul sau traditional UFD, iar socialistii cu comunistii, verzii si chiar extremistii de stanga, in regiunile in care acestia au trecut pragul electoral. Ca si in alegerile trecute, nationalistii lui Le Pen vor fi arbitri intre centrul-dreapta si centrul-sanga.
Raffarin a facut un apel la electoratul de dreapta sa se adune "in jurul" UMP, promitand ca le va asculta doleantele. Dar deja situatia lui este destul de delicata. In regiunea pe care a condus-o inainte de a fi premier (Poitou - Charentes), partidul lui Raffarin a pierdut in fata socialistilor intr-un mod categoric: 46,29% socialistii, 13% UMP.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
