• Leu / EUR4.9449
  • Leu / GBP5.7845
  • Leu / USD4.8088
Politică externă

Seful CIA, prima victima, a dosarului armelor de distrugere in masa

Seful CIA, prima victima, a dosarului armelor de distrugere in masa
14.07.2003, 00:00 9

Vinerea trecuta, presedintele american George W. Bush, aflat in turneul african, facea o declaratie surprinzatoare, anume ca CIA ar fi dezinformat Casa Alba, pe parcursul alcatuirii dosarului armelor (Weapons of Mass Destruction") lui Saddam, justificare a razboiului din Irak. Cateva ore mai tarziu, George Tenet, seful CIA, lua asupra sa vina. El a declarat ca - subiect care constituie doar o parte a controverselor dosarului - fraza din discursul presedintelui american ("Guvernul britanic a aflat recent ca Saddam Hussein a incercat sa obtina cantitati semnificative de uraniu, din Africa") nu ar fi trebuit niciodata sa apara in textul prezentat presedintelui american. #leadend#Acest incident este doar varful aisbergului - disputa dintre serviciile secrete americane si diferite componente ale administratiei Bush, "the bushies", cum sunt numiti de revista The Newsweek. Revista americana sustine, tousi, citand surse oficiale ca este sfarsitul carierei lui Tenet la CIA.
SUA aveau nevoie urgenta de un vinovat. Razboiul din Irak nu se apropie din sfarsit. Din contra, face tot mai multe victime, prelungirea sa nu a intrat in calculele strategilor de la Washington. Daca razboiul a costat pana acum 50 de miliarde de dolari, continuarea sa va mai cere 100 de miliarde bugetului de anul viitor. Din cauza victimelor necalculate in razboiul de gherila post Irak, popularitatea lui George W. Bush scade in sondaje. In plus, democratii americani speculeaza "dosarul armelor", in lupta politica ce prefateaza alegerile prezidentiale de anul viitor.  Iar dosarul armelor este amplu. Cu mult inainte ca seful CIA sa se declare vinovat de dezinformare, ziaristii americani, inspectorul ONU Hans Blix au demonstrat ca platforma prezentata de autoritatile americane ( si la care au lucrat nu numai CIA, ci si neoconservatorii din Pentagon si din Departamentul Apararii, care, astazi, nu sunt partasi la vina) nu se sustinea. Trei au fost motivele pentru care SUA merita sa atace Irakul, conform discursurilor lui George W. Bush si al secretarului de stat Colin Powell, la ONU: existenta unor camioane prezentate ca  laboratoare de fabricare a armelor biologice si chimice, importarea de catre Irak a unei cantitati mari de uraniu din Niger, fapt care ar fi demonstrat intentiile lui Saddam de a construi o arma nucleara, legaturile lui Saddam Hussein cu Al-Qaida, lucru care ar fi justificat razboiul contra terorismului extins de SUA si in Irak. Dar, Newsweek a scris cu mai mult timp in urma ca CIA a avut dubii serioase fata de "dovada" uraniului, precum si fata de asa zisele legaturi ale lui Saddam cu teroristii al-Qaida. Washington Post scrie, pe 13 iulie, ca George Tenet a insistat de fapt sa se renunte la orice referire la Niger. De fapt, dupa cum a scris Newsweek, CIA avea dubii, pentru ca statul irakian facuse comanda de uraniu, la vedere, prin Internet, si, mai mult, adresa oficiala irakiana era facuta catre un ministru nigerian care nu mai era demult in functie. George Thielmann, fost angajat al Departamentului de Stat a declarat ca agentiile de informatii avertizasera cu mult inantea inceperii razboiului ca legaturile lui Saddam cu al Qaida nu se sustin. Apoi, camioanele invocate au fost descoperite si ele nu s-au dovedit a fi gazduit activitati chimice si biologice.  In "dosarul armelor", cel putin in privinta uraniului, SUA si Marea Britanie au pozitii diferite. Prin declaratia ministrului britanic de externe, Jack Straw, Marea Britanie continua sa insiste asupra faptului ca Irakul a facut eforturi sa obtina uraniu din Niger. Straw a aparat, intr-o scrisoare deschisa, credibilitatea serviciilor secrete britanice - "sunt convins ca declaratiile din dosar se bazeaza pe informatii solide, pe care nu le-am furnizat SUA", amenintata de un scandal care deja a afectat reputatia politica a premierului Tony Blair.




AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9449
Diferență: 0,002
Ieri: 4.9448
Azi: 4.8088
Diferență: 1,5629
Ieri: 4.7348
Azi: 5.7845
Diferență: 0,7612
Ieri: 5.7408
Azi: 4.9770
Diferență: 0,8674
Ieri: 4.9342